1. [DEX '09] CUȚITAȘ, cuțitașe, s. n. Diminutiv al lui cuțit. ♦ Cuțit cu lamă de dimensiuni mici, folosit la desprinderea de așchii sau în lucrări de gravare, retușare etc. ♦ (Pop.) Briceag. – Cuțit + suf. -aș.
2. [MDA2] cuțitaș sn [At: ANON. CAR. / Pl: ~e / E: cuțit + -aș] 1-2 (Șhp) Cuțit (1) (mic) Si: cuțituț (1-2). 3 (Mol) Briceag. 4 Cuțit cu lamă de dimensiuni mici, folosit la desprinderea de așchii sau în lucrări de gravare, retușare etc.
3. [CADE] CUȚITAȘ (pl. -așe) sn. 1 dim. CUȚIT ¶ 2 Briceag.
4. [DLRLC] CUȚITAȘ, cuțitașe, s. n. 1. Diminutiv al lui cuțit (1). Cuțitaș de fructe. 2. (Popular) Briceag. Scoase cuțitașul și tăie crăculița de care erau atîrnate [rodiile]. ISPIRESCU, L. 359. Na cuțitașul meu, taie încetișor cusutura de la mîneca lui Mogorogea. CREANGĂ, A. 111. Mîna sub brîu Că băga, Cuțitașul Că scotea, Sfori de mătase tăia, Badiul că se desfăcea. TEODORESCU, P. P. 547.
5. [DLRM] CUȚITAȘ, cuțitașe, s. n. Diminutiv al lui cuțit. ♦ (Pop.) Briceag.
6. [Șăineanu, ed. VI] cuțitaș n. cuțit mic, briceag.
7. [Scriban] cuțitáș n., pl. e (dim. d. cuțit). Est. Briceag, cuțit de buzunar.
8. [DOOM 3] cuțitaș s. n., pl. cuțitașe
9. [DOOM 2] cuțitaș s. n., pl. cuțitașe
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL