Definiție și ce înseamnă curios

1. [DEX '09] CURIOS, -OASĂ, curioși, -oase, adj. 1. Care manifestă curiozitate. ♦ Indiscret. 2. Care stârnește curiozitate; ciudat, straniu; surprinzător, neobișnuit; original. [Pr.: -ri-os] – Din fr. curieux, lat. curiosus, it. curioso.

2. [MDA2] curios, ~oasă [At: (a. 1783) CAT. MAN. II, 343/54 / V: ~oz / P: ~ri-os, ~ri-oa-să / Pl: ~oși, ~oase / E: fr curieux, lat curiosus, it curioso] 1-2 smf, a (Ființă) care manifestă curiozitate (1). 3-5 smf, a, av (Pex) Indiscret. 6-7 smf, a (Ființă sau obiect) care stârnește curiozitatea (1). 8-9 a, av Straniu. 10-11 a, av Surprinzător. 13 a, av Original.

3. [CADE] * CURIOS, -OASĂ adj. și sm. f. 1 Care dorește mult să descopere ce e rar sau interesant: e un om ~ care vrea să adîncească toate tainele naturii ¶ 2 Care dorește să afle, să cunoască, să vadă toate: prea ești ~; a arunca o privire curioasă ¶ 3 Ciudat: o aventură curioasă; ~ lucru [lat.].

4. [DLRM] CURIOS, -OASĂ, curioși, -oase, adj. 1. Care manifestă curiozitate. ♦ Indiscret. 2. Care stîrnește curiozitate ; ciudat, straniu ; neobișnuit, original. [Pr.: -ri-os] – Fr. curieux (lat. lit. curiosus).

5. [DN] CURIOS, -OASĂ adj. 1. Care manifestă curiozitate; indiscret. 2. Care stîrnește curiozitate; ciudat, neobișnuit. [Pron. -ri-os, var. (pop.) curioz, -oază adj. / cf. fr. curieux, it. curioso, lat. curiosus].

6. [MDN '00] CURIOS, -OASĂ adj. 1. care manifestă curiozitate; indiscret. 2. care stârnește curiozitate; ciudat, neobișnuit. (< fr. curieux, lat. curiosus, it. curioso)

7. [Șăineanu, ed. VI] curios a. 1. doritor de a cunoaște, de a vedea, de a ști; 2. rar, care exercită curiozitatea; 3. indiscret.

8. [Scriban] *curiós, -oásă adj. (lat. curiosus, d. cura, grijă). Doritor de a ști, de a vedea. Indiscret, care se interesează de ceĭa de nu-l privește: copil curios. Singular, cĭudat, straniŭ, al draculuĭ: curios lucru și asta! Sucit, năzuros: curios om! Interj. de mirare: Curios! Adv. În mod curios. – În Mold. nord curioz (rus. kurióznyĭ).

9. [MDA2] curioz, ~oază a vz curios

10. [DN] CURIOZ, -OAZĂ adj. v. curios.

11. [DOOM 3] curios (desp. -ri-os) adj. m., pl. curioși; f. curioasă, pl. curioase

12. [DOOM 2] curios (-ri-os) adj. m., pl. curioși; f. curioasă, pl. curioase

13. [MDO] curios (i-o)

14. [IVO-III] curios, -oasă.

15. [DER] curios (curioasă), adj. – 1. Ciudat, straniu. – 2. Indiscret. – Mr. curios. It. curioso, și mai tîrziu fr. curieux (sec. XIX). Înainte se pronunța și curioz, ca în it., sau in ngr. ϰοριόζος. – Der. necurios, adj. (fără curiozitate); curiositate, s. f. (curiozitate).

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [DEX '09] CURENTAT, -Ă, curentați, -te, adj. (Despre ființe) Care a suferit un șoc […]
1. [DEX '09] CURENTOMETRU, curentometre, s. n. Aparat pentru măsurarea intensității curenților apei. [Var.: curentmetru […]
1. [MDA2] curentograf sn [At: DN3 / Pl: ~e / E: fr courantographe] (Hid) Curentometru […]
1. [DEX '09] CURENTOMETRU, curentometre, s. n. Aparat pentru măsurarea intensității curenților apei. [Var.: curentmetru […]
1. [MDA2] curere sf vz curgere 2. [Scriban] cúrere f. (d. cur 3). Vechĭ. Alergare. […]
1. [MDA2] curet sn [At: PĂSCULESCU, L. P. 177 / Pl: ~e / E: cure] […]
[Mitologic] Curetes, populație străveche din Creta care, conform legendei, l-ar fi ocrotit pe Zeus în […]
1. [MDA2] curetic sn [At: H IV, 65 / V: ~tec / Pl: ? / […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro