1. [DEX '09] CURELAR, curelari, s. m. Persoană specializată în confecționarea curelelor sau a hamurilor etc. și la întreținerea lor. – Curea + suf. -ar.
2. [MDA2] curelar sm [At: LB / Pl: ~i / E: curele + -ar] Meșter care face sau repară curele (1).
3. [CADE] CURELAR sm. ⚚ ⊕ Cel ce face sau vinde curele, hamuri, etc.
4. [DEX '98] CURELAR, curelari, s. m. Meșter care face și întreține curele, hamuri și alte articole de piele. – Curea + suf. -ar.
5. [DLRM] CURELAR, curelari, s. m. Meșter care face curele și alte articole de piele. – Din curele (pl. lui curea) + suf. -ar.
6. [Șăineanu, ed. VI] curelar m. cel ce face curele sau hamuri.
7. [Scriban] curelár m. (d. curea, curele. Cp. cu văpselar). Fabricant saŭ vînzător de curele și hamurĭ.
8. [MDA2] curălar sm vz curelar
9. [DOOM 3] curelar s. m., pl. curelari
10. [DOOM 2] curelar s. m., pl. curelari
11. [DLRLV] POCLUȘ s.m. (Criș.) Curelar. Era domnul Isus în Viftaniia în casa lui poclușu Simon. MISC. SEC. XVII, 13r. Etimologie: poclă + suf. -uș.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL