1. [DEX '09] CUMSECĂDENIE s. f. Calitatea unui om de a fi cumsecade. – Cumsecade + suf. -enie.
2. [MDA2] cumsecădenie sfs [At: G. M. ZAMFIRESCU, SF. M. N. I. 308 / E: cumsecade + -enie] Calitate a unui om de a fi cumsecade.
3. [DLRLC] CUMSECĂDENIE s. f. (Rar) Însușirea sau caracterul omului cumsecade. N-a fost ferită, prin cinste și cumsecădenie, de nici una din loviturile pe care le îndurăm laolaltă. G. M. ZAMFIRESCU, SF. M. N. I 308. – Pronunțat: -ni-e.
4. [DLRM] CUMSECĂDENIE s. f. (Rar) Însușirea, caracterul omului cumsecade. – Din cumsecade + suf. -enie.
5. [DOOM 3] cumsecădenie (desp. -ni-e) s. f., art. cumsecădenia (desp. -ni-a), g.-d. cumsecădenii, art. cumsecădeniei
6. [DOOM 2] cumsecădenie (-ni-e) s. f., art. cumsecădenia (-ni-a), g.-d. cumsecădenii, art. cumsecădeniei
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL