1. [MDA2] cuculete sm [At: BARCIANU / Pl: ~eți / E: cuc1 + -ulete] 1-2 (Om) (Șhp) Cuc1 (1) (mic). 3 (Reg; îe) A se face ~ A se îmbăta.
2. [Șăineanu, ed. VI] cuculete m. 1. cuc mic; 2. fig. și fam. beat: chefuiră până se făcură cuculeți.
3. [DEX '09] CUCULEȚ, cuculeți, s. m. Diminutiv al lui cuc; cucuț, cucușor. – Cuc + suf. -uleț.[1]
4. [MDA2] cuculeț sm [At: ALECSANDRI, P. P. 245 / Pl: ~i / E: cuc1 + -uleț] (Orn; șhp) 1-2 Cuc (1) (mic) Si: cuculeț (1-2).
5. [CADE] CUCULEAN, CUCULEȚ. CUCULETE sm. dim. CUC: F : a se face cuculete, a se îmbăta.
6. [CADE] CUCULEȚ sm. dim. CUC.
7. [DEX '98] CUCULEȚ, cuculeți, s. m. Diminutiv al lui cuc; cucuț, cucușor. – Cuc + suf. -uleț.
8. [DLRLC] CUCULEȚ, cuculeți, s. m. (În poezia populară) Diminutiv al lui cuc. Cuculeț cu pene verzi, Ce cați vara prin livezi? Vara vii, vara te duci, Mă mier iarna ce mînînci? ȘEZ. I 290. Floricică din polog, Cuculeț din Topolog, Mai coboar’ din deal în Olt, De-mi mai potolește-un foc. ȘEZ. SV 219. Cuculeț, pasăre sură... ALECSANDRI, P. P. 245.
9. [DLRM] CUCULEȚ, cuculeți, s. m. Diminutiv al lui cuc1.
10. [Scriban] cuculéț m. Dim. d. cuc.
11. [DOOM 3] cuculeț s. m., pl. cuculeți
12. [DOOM 2] cuculeț s. m., pl. cuculeți
13. [Argou] cuculeț, cuculeți s. m. (dim.) penis (la copiii mici).
14. [DAR] cuculete, cuculeți, s.m. (reg.) 1. cuc mic, pui de cuc. 2. (fig. și fam.) beat.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL