1. [DEX '09] CUBIC, -Ă, cubici, -ce, adj., s. f. 1. Adj. De forma unui cub (1), privitor la cub. ◊ Zahăr cubic = zahăr în formă de mici paralelipipede regulate, cu baza pătratică. ♦ Care conține puterea a treia a unei mărimi. 2. S. f. (Mat.) Curbă care reprezintă, într-un sistem de coordonate carteziene, o ecuație de gradul trei. – Din fr. cubique, lat. cubicus.
2. [MDA2] cubic, ~ă [At: H XVIII, 15 / Pl: ~ici, ~ice / E: fr cubique] 1 a Referitor la cub. 2 a Specific cubului. 3 Care aparține cubului. 4 a Care provine de la cub. 5 a (Îs) zahăr ~ Zahăr în formă de mici paralelipipede cu baza pătratică. 6 smf (Mar) Grămadă conținând 1 m3 de piatră măruntă, așezată pe marginea șoselei spre a fi așternută pe drum. 7 sf (Mat) Curbă de gradul al treilea.
3. [CADE] * CUBIC adj. 1 Ce ține de cub: formă ~ă; pavaj de lemn ~ (I.-GH.) ¶ 2 ➕ Rădăcină ~ă a unui număr, număr care, ridicat la cub, reproduce numărul propus: rădăcina ~ă a lui 25 e 5. pentru că 5 x 5 x 5 = 125 [fr.].
4. [DEX '98] CUBIC, -Ă, cubici, -ce, adj. De forma unui cub (1), Privitor la cub. ◊ Zahăr cubic = zahăr în formă de mici paralelipipede regulate, cu baza pătratică. ♦ Care conține puterea a treia a unei mărimi. – Din fr. cubique, lat. cubicus.
5. [DLRLC] CUBIC, -Ă, cubici, -e, adj. Care se referă la cub, de forma unui cub. Figură cubică. ▭ Zahăr cubic = zahăr în formă de mici prisme regulate cu baza pătrată.
6. [DLRM] CUBIC, -Ă, cubici, -e, adj. De forma unui cub; privitor la cub. ♦ Zahăr cubic = zahăr în formă de mici prisme regulate, cu baza pătrată. – Fr. cubique (lat. lit. cubicus).
7. [DN] CUBIC, -Ă adj. Referitor la cub; ca un cub. ◊ Zahăr cubic = zahăr în formă de mici prisme regulate. [Cf. fr. cubique].
8. [MDN '00] CUBIC, -Ă I. adj. referitor la cub; în formă de cub. ♦ sistem ~ = sistem de cristalizare care prezintă câte patru axe de simetrie. II. s. f. (mat.) curbă de gradul al treilea. (< fr. cubique)
9. [Șăineanu, ed. VI] cubic a. 1. ce ține de cub: figură cubică; 2. rădăcină cubică a unui număr care, ridicată la cub dă numărul propus: 3 e rădăcina cubică a lui 27.
10. [Scriban] *cúbic, -ă adj. (lat. cúbicus, vgr. kybikós). Relativ la cub: rădăcina cubică. În formă de cub saŭ apropiat de forma cubuluĭ: pavaj de peatră cubică (în realitate, e în formă de paralelipiped, ca și zahăru numit „cubic”, care, maĭ rar, se fabrică și’n formă exact cubică).
11. [DOOM 3] cubic adj. m., pl. cubici; f. cubică, pl. cubice
12. [DOOM 2] cubic adj. m., pl. cubici; f. cubică, pl. cubice
13. [Argou] cubice s. n. pl. (intl.) zaruri.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL