1. [MDA2] cuartir sn vz cvartir
2. [CADE] * CUARTIR, CVARTIR sn. Casă, locuință ocupată pentru cîtva timp de cineva, în spec. de un militar, stabilit provizoriu într’un oraș: ministerul de războiu, unde atunci se afla în cuartir șeful cancelar al contelui Kisselef (I.-GH.) [germ.].
3. [DLRLC] CUARTIR s. n. v. cvartir.
4. [DEX '09] CVARTIR, cvartiruri, s. n. Locuință temporară a unui grup de oameni în trecere pe undeva; p. ext. locul unde cineva își așază locuința. ♦ (Reg.) Locuință cu caracter provizoriu (într-o familie străină); gazdă. – Din rus. kvartira.
5. [MDA2] cvartir sn [At: N. COSTIN, ap. LET. II 69/32 / V: (înv) cfar~, cuartir, fartir / Pl: ~uri, ~e / E: ger Quartier, rs квартира cf cartier, cortel] 1 (Îrg) Cartier. 2 (Înv; îc) ~-maistru Ofițer însărcinat cu așezarea și hrana unui corp de trupe Si: (înv) velconaciu. 3 (Mol; Trs) Locuință provizorie. 4 (Mol; Trs) Gazdă.
6. [CADE] * CVARTIR, CFARTIR (pl. -iruri) sn. Gazdă [germ.].
7. [CADE] † CVARTIR 👉 CFARTIR.
8. [DLRLC] CVARTIR, cvartiruri, s. n. 1. (Astăzi rar) Locuință temporară a unui grup de oameni (în special a unor trupe) întrecere pe undeva; p. ext. locul unde cineva își așază locuința. Erau două străzi: Birjarii Noi și Vechi, așezate la depărtare destul de măricică, însă aceasta care da în Făinari le fusese totdeauna cvartir [birjarilor]. PAS, Z. I 223. Dădui ocol casei, spre a chibzui un loc mai potrivit pentru cvartirul meu de noapte. HOGAȘ, M. N. 84. 2. (Transilv.) Locuință cu caracter provizoriu (de obicei într-o familie străină); gazdă. – Variantă: cuartir (I. IONESCU, D. 522) s. n.
9. [DLRM] CVARTIR, cvartiruri, s. n. Locuința temporară a unui grup de oameni în trecere pe undeva; p. ext. locul unde cineva își așază locuința. ♦ (Reg.) Locuință cu caracter provizoriu (într-o familie străină); gazdă. – Rus kvartira.
10. [Șăineanu, ed. VI] cvartir n. Mold. cartier militar: Neamțul are iară cvartir să vă ceară AL. [Nemț. QUARTIER].
11. [Scriban] cvartír și fartír n., pl. e (rus. kvartíra, germ. quartier, d. fr. quartier, d. quart, sfert. V. sfert). Rar azĭ. Pop. Loc de dormit, locuință. A da soldațiĭ la fartir, a-ĭ stabili pin cantonamente, pin casele particularilor în lipsă de cazarme.
12. [Scriban] fartír, V. cvartir.
13. [DOOM 3] cvartir s. n., pl. cvartiruri
14. [DOOM 2] cvartir s. n., pl. cvartiruri
15. [IVO-III] cvartir, -re.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL