1. [DEX '09] CTITORIE, ctitorii, s. f. Biserică, mănăstire, instituție întemeiată de un ctitor. – Ctitor + suf. -ie.
2. [MDA2] ctitorie sf [At: LB / V: ti~ / Pl: ~ii / E: ctitor + -ie] 1 Așezământ, mai ales bisericesc, întemeiat de un ctitor. 2 (Fig) Realizare. 3 Calitate de ctitor. 4 (Trs) Tutorat (5).
3. [CADE] CTITORIE sf. ⛪ 1 Întemeiere, fundațiune a unui ctitor: e numai o ~ a ultimului Buzescu (IRG.) ¶ 2 Calitatea de ctitor.
4. [DLRLC] CTITORIE, ctitorii, s. f. Așezămînt (mai ales bisericesc) întemeiat de un ctitor. Mănăstirea Putna este o ctitorie a lui Ștefan cel Mare.
5. [DLRM] CTITORIE, ctitorii, s. f. Biserică, mănăstire ; p. ext. instituție etc. întemeiată de un ctitor. – Din ctitor + suf. -ie.
6. [Scriban] ctitoríe f. (d. ctitor). Vechĭ. Calitatea de ctitor.
7. [MDA2] titorie sf vz ctitorie
8. [DOOM 3] ctitorie s. f., art. ctitoria, g.-d. art. ctitoriei; pl. ctitorii, art. ctitoriile (desp. -ri-i-)
9. [DOOM 2] ctitorie s. f., art. ctitoria, g.-d. art. ctitoriei; pl. ctitorii, art. ctitoriile
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL