Definiție și ce înseamnă ctitori

1. [DEX '09] CTITORI, ctitoresc, vb. IV. Tranz. A întemeia, a fonda o biserică, o mănăstire; p. ext. a pune bazele unei instituții, unei asociații etc. – Din ctitor.

2. [MDA2] ctitori vt [At: DDRF / Pzi: ~resc / E: ctitor] A întemeia.

3. [DEX '98] CTITORI, ctitoresc, vb. IV. Tranz. A întemeia, a funda o biserică, o mănăstire; p. ext. a pune bazele unei instituții, unei asociații etc. – Din ctitor.

4. [DLRLC] CTITORI, ctitoresc, vb. IV. Tranz. (Cu privire la o biserică, o mănăstire, p. ext. la o instituție, organizație, asociație etc.) A întemeia, a fonda. Schituri ctitorite de voievozi și cneji. LESNEA, I. 8. Mi-a rămas drag acest tîrg... ctitorit de Mihai Viteazul. GALACTION, O. I 13.

5. [DLRM] CTITORI, ctitoresc, vb. IV. Tranz. A întemeia, a funda o biserică, o mănăstire, p. ext. o instituție, o asociație etc. – Din ctitor.

6. [DEX '09] CTITOR, -Ă, ctitori, -e, s. m. și f. Persoană care ctitorește o biserică sau o mănăstire; p. ext. fondator al unei instituții, asociații etc. – Din sl. ktitorŭ.

7. [MDA2] ctitor, ~ă smf [At: (a. 1610) GCR I, 44 / V: (înv) ti~, ~tur / Pl: ~ri, ~re / E: vsl ктиторъ] 1 Persoană care suportă sau contribuie, în parte, la cheltuielile pentru ridicarea și înzestrarea cu odoare a unei biserici sau mănăstiri Si: fundator. 2 (Trs; Mun; imp) Epitrop. 3 (Trs; îf titor) Tutore. 4 (Reg; îf titor) Ziua următoare celei onomastice. 5 (Pex) Fondator al unei asociații, instituții etc.

8. [MDA2] ctitur sm vz ctitor

9. [MDA2] titor sm vz ctitor

10. [CADE] CTITOR sm. 1 ⛪ Întemeietor de biserici, mănăstiri, etc.: mi-a spus cum ~ul bisericii ... s’a călugărit (I.-GH.) ¶ 2 pr. ext. Întemeietor, fondator: Roma n’avea alți ~i decît națiunile ce o împrejmuiau (ODOB.) ¶ 3 ⛪ Epitrop de biserică: ~ii, cîteși patru ... sînt ca și el niște bătrîni ursuzi (CAR.) [vsl. < gr.].

11. [DEX '98] CTITOR, -Ă, ctitori, -e, s. m. și f. Persoană care suportă în total sau în parte cheltuielile pentru ridicarea și înzestrarea unei biserici sau a unei mănăstiri; p. ext. fondator al unei instituții, asociații etc. – Din sl. ktitorŭ.

12. [DLRLC] CTITOR, -Ă, ctitori, -e, s. m. și f. Persoană care suportă (sau contribuie la) cheltuielile pentru ridicarea și înzestrarea unei biserici sau mănăstiri; fondator de biserici sau de mănăstiri; p. ext. întemeietor al unei instituții, organizații, asociații etc. Ctitori de așezăminte. EMINESCU, O. I 150. Radu Racoviță vel-logofăt, cu a hă soție Maria, ctitori. NEGRUZZI, S. I 314. – Variantă: (regional) titor, -ă (SLAVICI, N. I 49) s. m. și f.

13. [DLRLC] TITOR s. m. v. ctitor.

14. [DLRM] CTITOR, -Ă, ctitori, -e, s.m. și f. Persoană care suportă (sau contribuie la) cheltuielile pentru ridicarea și înzestrarea unei biserici sau mănăstiri; p. ext. fondator al unei instituții, asociații etc. – Slav (v. sl. ktitorŭ <gr.).

15. [Șăineanu, ed. VI] ctitor m. 1. întemeietor de locașe sfinte; 2. epitrop de biserică. [Gr. mod.].

16. [Scriban] ctítor m. (vsl. rus. ktitorŭ, d. mgr. ktitor, d. ktizo, fundez). Vechĭ. Fundator, întemeĭetor. Munt. Trans. Epitrop de biserică.

17. [DOOM 3] ctitori (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. ctitoresc, 3 sg. ctitorește, imperf. 1 ctitoream; conj. prez. 1 sg. să ctitoresc, 3 să ctitorească

18. [DOOM 2] ctitori (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. ctitoresc, imperf. 3 sg. ctitorea; conj. prez. 3 să ctitorească

19. [DOOM 3] ctitor s. m., pl. ctitori

20. [DOOM 2] ctitor s. m., pl. ctitori

21. [DER] ctitor (ctitori), s. m. – Fondator, persoană care construiește și înzestrează o biserică. – 2. Fondator, organizator. – 3. (Trans. și Munt.) Econom, curator al unei biserici. – 4. (Trans., înv.) Tutore. Gr. ϰτίτωρ, în parte prin intermediul sl. ktitorĭ, cf. Vasmer, Gr., 65 și 85. – Der. ctitoră, s. f. (fondatoare); ctitori, vb. (a funda); ctitorie, s. f. (fondare); ctitoricesc, adj. (de fondare); ctitornicie, s. f. (fundație; pisanie).

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [DEX '98] MEIȘOR, meișori, s. m. Numele a trei plante erbacee din familia gramineelor: […]
1. [MDA2] sanguinarie sf [At: DN4 / Pl: ~ii / E: lat sanguinaria, fr sanguinaire] […]
1. [DFL] Broughtonia sanguinea R. Br. Specie care înflorește primăvara-vara. Flori roșii-purpur, labei în interior […]
1. [DFL] Calothamnus sanguineus R. Br. Specie care înflorește vara. Flori roșii-închis, 4 sepale, 4 […]
1. [DEX '09] SANGVINIC, -Ă, sangvinici, -ce, adj. Sangvin (2). [Var.: sanguinic, -ă adj.] – […]
1. [MDA2] sorbestrea sf [At: GRECESCU, FL. 197 / V: (reg) soarbestre (A: nct) / […]
1. [DEX '09] SANGULIE, sangulii, s. f. (Înv. și pop.) Țesătură foarte fină (de mătase); […]
1. [DEX '09] SANGVINIC, -Ă, sangvinici, -ce, adj. Sangvin (2). [Var.: sanguinic, -ă adj.] – […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro