1. [DEX '09] CRIZANTEMĂ, crizanteme, s. f. Plantă decorativă din familia compozeelor, cu frunze penat-divizate și cu flori de culori variate, cu o inflorescență mare și bogată (Chrysanthemum indicum). – Din fr. chrysanthème.
2. [MDA2] crizantemă sf [At: MACEDONSKI, O. I, 54 / V: ~tem, (Trs) ~isantim sn, ~tină, ~zentină / Pl: ~me / E: fr crysanthème] (Bot) 1 (Șîc ~tină de toamnă) Plantă ierboasă de grădină din familia compositelor, cu frunzele ovale și, ca și ramurile, alburiu-pâslos păroase care înflorește toamna târziu și are niște flori mari și frumoase de diferite culori Si: tufănică, cătăline, dimitrițe, flori-de-iarnă, gura-paharului, aurata, mărgărita, roman, romaniță-mare, salomii (Chrysanthemum indicum și chrysanthemum sinense). 2 Ochiul-boului (Callistephus chinensis). 3 (Reg; îf crizentină, șîc crizentină-galbenă) Tufanică-galbenă (Rudbeckia laciniata).
3. [CADE] * CRIZANTEMĂ (pl. -me) sf. 🌿 = TUFĂNICĂ.
4. [DLRLC] CRIZANTEMĂ, crizanteme, s. f. Plantă decorativă din familia compozeelor, care înflorește toamna tîrziu, cu o inflorescență mare și bogată, de culori foarte variate (Chrysanlhemum indicum). Sute de mii de flori se ivesc dinăuntrul apelor, mari și albe, asemeni unor crizanteme. BOGZA, C. O. 301. Ridică de jos o crizantemă artificială. SAHIA, N. 100. Întîrziată fără vreme Se plimbă Toamna prin grădini Cu faldurii hlamidei plini De crizanteme. TOPÎRCEANU, M. 33.
5. [DLRM] CRIZANTEMĂ, crizanteme, s. f. Plantă decorativă din familia compozeelor, care înflorește toamna tîrziu, cu o inflorescență mare și bogată, de culori foarte variate (Chrysanthemum indicum). – Fr. chrysanthème (<gr.).
6. [DN] CRIZANTEMĂ s.f. Plantă decorativă din familia compozeelor, cu flori mari și frumoase de diferite culori, care înflorește toamna tîrziu. [< fr. chrysanthème, cf. gr. chrysos – aur, anthemon – floare].
7. [MDN '00] CRIZANTEMĂ s. f. plantă decorativă din familia compozeelor, cu flori mari și frumoase de diferite culori, care înflorește toamna târziu; tufănică. (< fr. chrysamthème)
8. [Șăineanu, ed. VI] crizantemă f. plantă din familia compuselor, cultivată în grădini pentru frumoasele sale flori galbene.
9. [Scriban] *crizantémă f., pl. e (fr. chrysanthème, m., d. vgr. hrysánthemon [d. hrysós, aur și ánthemon, floare]. V. hrisov și antologie). Bot. Tufănică, dumitriță, o plantă din familia compuselor, cu niște florĭ foarte frumoase, cu multe petale lungĭ și supțirĭ (chrysánthemum saŭ pyrethrum [indicum și sinense]).
10. [MDA2] crisantim sn vz crizantemă
11. [MDA2] crizantem sn vz crizantemă
12. [MDA2] crizantină sf vz crizantemă
13. [MDA2] crizentină sf vz crizantemă
14. [DOOM 3] crizantemă s. f., g.-d. art. crizantemei; pl. crizanteme
15. [DOOM 2] crizantemă s. f., g.-d. art. crizantemei; pl. crizanteme
16. [DFL] CHRYSANTHEMUM L., CRIZANTEMĂ, TUFĂNICĂ, MARGARETĂ, fam. Comvositae. Gen originar din Asia, Africa, Europa, peste 150 spiecii, anuale și perene, plante erbacee, subfrutescente sau arbuști, 0,20-1,50 m înălțime. înflorește din mai-noiemb. și chiar tot timpul anului aplicând lumină artificială și alte tratamente. Tulpină robustă, erectă, ramificată, foliată. Frunze alterne, ovate, incize pînă la penatifide, cele superioare adesea întregi. Flori (foliolele involucrului cu marginile membranoase, sînt imbricate) dispuse în capitule terminale cu diametru de diferite mărimi.
17. [Argou] crizantemă, crizanteme s. f. (er.) vulvă.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL