Definiție și ce înseamnă crivat

1. [DEX '09] CRIVAT, crivaturi, s. n. (Reg.) Pat. [Var.: crevat s. n.] – Din ngr. krev(v)áti.

2. [MDA2] crivat sn [At: NEGRUZZI, S. I, 17 / V: crev~ / Pl: ~uri și ~e / E: ngr χρεββάτι] (Mol) Pat (portativ) cu tăblii la capete, făcut de meșteri specializați.

3. [CADE] ❍ CRIVAT (pl. -aturi) sn. Mold. Pat: Înnecată de lumină, e întinsă în ~ (EMIN.) [ngr. κρεββάτι].

4. [DLRLC] CRIVAT, crivaturi, s. n. (Mold.) Pat. În fund, în crivat, dormea un bătrîn. SADOVEANU, D. P. 172. După pînza de painjăn doarme fata ăe-mpărat; înecată de lumină, e întinsă în crivat. EMINESCU, O. I 79. Haide s-o așezăm [perna] pe crivatul lui. ALECSANDRI, T. 1732. – Variantă: crevat (NEGRUZZI, S. I 17) s. n.

5. [DLRM] CRIVAT, crivaturi, s. n. (Reg.) Pat. [Var.: crevât s. n.] – Ngr. krevvati.

6. [Șăineanu, ed. VI] crivat n. Mold. pat (mai ales ordinar): înecată de lumină e întinsă ’n crivat EM. [Gr. mod.].

7. [Scriban] crivát n., pl. urĭ și e (ngr. krevváti, kravváti, d. vgr. krábatos, krábbatos, care vine d. kremannymi, atîrn, adică „pat atîrnat”; lat. grabátus, fr. grabat; vsl. krevato, krováti; alb. bg. krevét; turc. karavat, kerevet; ung. kerevet). Mold. Pat de metal (nu divan, nicĭ simplu așternut). – Vechĭ și crévat.

8. [DEX '09] CREVAT s. n. v. crivat.

9. [DEX '09] CRIVĂȚ, s. n. Vânt puternic și rece care suflă iarna în Moldova și în Câmpia Dunării dinspre Nord-Est, aducând scăderi mari de temperatură; acvilon. ♦ (Înv. și reg.) Nord. – Din bg. krivec.

10. [MDA2] crevat sn vz crivat

11. [MDA2] crevată sf vz crivat

12. [MDA2] crivăț smn [At: CORESI, PS. 210 / V: (Mol) ~veț (A și: ~veț), griveț / Pl: ~uri sn, (rar) ~veți, ~vați sm / E: bg кривеъц] 1 Vânt puternic ce suflă iarna în Moldova și Câmpia Dunării dinspre nord-est sau de la est Si: (reg) secuiul, (pop) traistă-goală. 2 Vânt geros Si: (reg) bihorel, șieș, fueș.

13. [MDA2] criveț smn vz crivăț

14. [MDA2] griveț sn vz crivăț

15. [CADE] ❍ CREVAT = CRIVAT: pe un ~ ... ședea o fetișoară răzămată într’un cot pe perină (NEGR.).

16. [CADE] CRIVĂȚ (pl. -vețe) sn. 1 ‡ Nord, miază-noapte: spre ~, peste Ozana, vine Tîrgul-Neamțului (CRG.) ¶ 2 🌦 Vînt puternic și rece ce suflă iarna dinspre N-E. în spec. din părțile Rusiei: ~ul urlă în burlanele sobei (BR.-VN.) [srb. krivac < blg. krivecŭ].

17. [DEX '98] CRIVĂȚ, s. n. Vânt puternic și rece care suflă iarna în Moldova și în Câmpia Dunării dinspre nord-est, aducând scăderi mari de temperatură; acvilon. ♦ (Înv. și reg.) Nord. – Din bg. krivec.

18. [DLRLC] CRIVĂȚ s. n. 1. Vînt puternic și rece care suflă iarna dinspre nord-est, aducînd scăderea temperaturii, mai rar vara, aducînd un aer dogoritor. Nu știi niciodată cît o să ție crivățul. SLAVICI, V. P. 157. Cad săgețile în valuri care șuieră, se toarnă Și lovind în față-n spate, ca și crivățul și gerul, Pe pămînt lor li se pare că se năruie tot cerul... EMINESCU, O. I 148. Afară-i vijelie, Și crivățul aleargă pe cîmpul înnegrit. ALECSANDRI, O. 164. Din ce în ce mai mult crivățul se întețea și frigul mă pătrundea. GHICA, S. 243. ◊ (Poetic) Iarna vine, vine pe crivăț călare! Vîntul șuieră prin hornuri răspîndind înfiorare. ALECSANDRI, P. A. 112. ◊ (Personificat, în basme) Ajunseră la muma Crivățului și o rugă să le spuie drumul. ISPIRESCU, L. 117. 2. (Rar) Nord. Spre crivăț, peste Ozană, vine Tirgul Neamțului. CREANGĂ, A. 72.

19. [DLRM] CRIVĂȚ s.n. Vînt puternic și rece care suflă iarna în România dinspre nord-est. ♦ (Rar) Nord. – Bg. krivéc.

20. [Șăineanu, ed. VI] acvilon m. vântul numit obișnuit crivăț: din văi cu turbăciune acvilonul se ridică NEGR.

21. [Șăineanu, ed. VI] crivăț n. 1. vânt rece și umed ce bate dela N-E: lupii cu crivățul iernii m’alungau urlând AL.; 2. miază-noapte: spre crivăț vine târgul Neamțului GR. [Serb. KRIVAȚ].

22. [Scriban] crevát, V. crivat.

23. [Scriban] crívăț n., pl. ețe (vsl. krivĭcĭ, d. krivŭ, cotit, strîmb, adică „vîntu care suflă strîmb”, nsl. krivec, crivăț; sîrb. krivac, criminal. V. crivac, crivină). Vîntu de nord orĭ nord-est (Mold.) orĭ de est (Munt.) care bate puternic ĭarna. Spre crivăț, spre partea de unde bate crivățu (spre Rusia). V. vînt.

24. [DOOM 3] crivat (înv., reg.) s. n., pl. crivaturi

25. [DOOM 2] crivat (reg.) s. n., pl. crivaturi

26. [DOOM 3] crivăț s. n.

27. [DOOM 2] crivăț s. n.

28. [MDO] crivăț

29. [DER] crivat (crivaturi), s. n. – Pat. – Var. crevat. Mr. crivat, megl. crivét. Ngr. ϰρεββάτι (Cihac, II, 652; Meyer 205; Sandfeld 18), cf. tc. kerevet, alb., bg., sb. krevet (sec. XVIII, cf. Vasmer, Gr., 84), rus. krovatĭ, mag. kerevet, it. grabato (Battisti, III, 1851), fr. grabat. Mai ales în Mold.

30. [DER] crivăț (crivețe), s. n. – Vînt rece, care bate dinspre nord, acvilon. Bg., slov., cr. krivec, sb. krivac, din sl. krivŭ „oblic, strîmb” (Miklosich, Slaw. Elem., 26; Miklosich, Lexicon, 311; Cihac, II, 84; Conev 37; cf. Iorga, Revista istorică, XXVI, 88). – Der. crivețean, adj. (înv., nordic, septentrional).

31. [Onomastic] CRIVĂȚ subst. 1. – (Sd IV 38); – S. (Sd XXII); 2. Criveț, vecin (17 B III 54).

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [DEX '98] MEIȘOR, meișori, s. m. Numele a trei plante erbacee din familia gramineelor: […]
1. [MDA2] sanguinarie sf [At: DN4 / Pl: ~ii / E: lat sanguinaria, fr sanguinaire] […]
1. [DFL] Broughtonia sanguinea R. Br. Specie care înflorește primăvara-vara. Flori roșii-purpur, labei în interior […]
1. [DFL] Calothamnus sanguineus R. Br. Specie care înflorește vara. Flori roșii-închis, 4 sepale, 4 […]
1. [DEX '09] SANGVINIC, -Ă, sangvinici, -ce, adj. Sangvin (2). [Var.: sanguinic, -ă adj.] – […]
1. [MDA2] sorbestrea sf [At: GRECESCU, FL. 197 / V: (reg) soarbestre (A: nct) / […]
1. [DEX '09] SANGULIE, sangulii, s. f. (Înv. și pop.) Țesătură foarte fină (de mătase); […]
1. [DEX '09] SANGVINIC, -Ă, sangvinici, -ce, adj. Sangvin (2). [Var.: sanguinic, -ă adj.] – […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro