1. [DEX '09] CREȘTINESC, -EASCĂ, creștinești, adj. De creștin (II 1), privitor la creștinism. – Creștin + suf. -esc.
2. [MDA2] creștinesc, ~ească a [At: CORESI, EV. 1 / Pl: ~ești / E: creștin + -esc] 1-2 Creștin (1-2). 3 (Îvr) Cumsecade. 4 (Înv) Uman.
3. [CADE] CREȘTINESC adj. ⛪ 1 De creștin, privitor la creștinism: făcîndu-și cruce, după obiceiul ~, moșneagul porni la drum (ȘEZ.) ¶ 2 Ⓟ Românesc, omenesc: cîntă-mi un cîntec ~, că doar s’or desgheța boierii (GN.) ¶ ¶ C. NECREȘTINESC.
4. [DLRLC] CREȘTINESC, -EASCĂ, creștinești, adj. De creștin, privitor la creștinism. Credință creștinească.
5. [Șăineanu, ed. VI] creștinesc a. 1. creștin: legea creștinească; 2. fig. bun, uman, drept; 3. înțeles de toată lumea: limbă creștinească.
6. [Scriban] creștinésc, -eáscă adj. De creștin: legea, morala creștinească (nu creștină). Fig. Uman, bun: purtare creștinească. Clar, limpede: limbă creștinească.
7. [DOOM 3] creștinesc adj. m., f. creștinească; pl. m. și f. creștinești
8. [DOOM 2] creștinesc adj. m., f. creștinească; pl. m. și f. creștinești
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL