1. [DEX '09] CREȘTINĂTATE s. f. 1. Ansamblul țărilor sau popoarelor creștine (I). 2. Comunitate de creștini. – Creștin + suf. -ătate.
2. [MDA2] creștinătate sf [At: CORESI, EV. 36/36 / E: ml christianitas, -atis sau creștin + -ătate] 1 (Îvp) Creștinism. 2 Purtare creștinească (1). 3 Totalitatea creștinilor (7). 5 (Pex) Țările (sau popoarele) creștine (1) din lume.
3. [CADE] CREȘTINĂTATE sf. 1 Toți creștinii, toate popoarele creștine din lume: întreaga ~ își întoarce ochii către noi (ISP.) ¶ 2 ⛪ Religia creștină.
4. [DEX '98] CREȘTINĂTATE s. f. Totalitatea creștinilor (II 1); lumea creștină. – Creștin + suf. -ătate.
5. [DLRLC] CREȘTINĂTATE s. f. Totalitatea creștinilor. El, Sobiețki, fala leșilor, eroul creștinătății, mîntuitorul Vienei, să fie nevoit pentru a doua oară a da pas turcilor, a se trage dinaintea tătarilor și a moldovenilor. NEGRUZZI, S. I 168.
6. [Șăineanu, ed. VI] creștinătate f. 1. toate popoarele creștine; 2. toate țările unde domină religiunea creștină.
7. [Scriban] creștinătáte f. (d. creștin). Totalitatea țărilor saŭ popoarelor creștine.
8. [DOOM 3] creștinătate s. f., g.-d. art. creștinătății
9. [DOOM 2] creștinătate s. f., g.-d. art. creștinătății
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL