1. [MDA2] creștinat2, ~ă a [At: DOSOFTEI, V. S. 85 / Pl: ~ați, ~e / E: creștina] 1 Care s-a făcut creștin (7). 2 Botezat. 3 Care s-a convertit la creștinism. 4 Care a fost făcut cu forța creștin (7). 5 Care a fost stropit cu agheasmă.
2. [MDA2] creștinat1 sn [At: MDA ms / Pl: ? / E: creștină] 1-4 Creștinare (1-4).
3. [DEX '09] CREȘTINA, creștinez, vb. I. Tranz. și refl. A (se) face creștin (II 1), a (se) boteza în religia creștină. – Din creștin.
4. [MDA2] creștina [At: BIBLIA (1688) / Pzi: ~nez / E: creștin] 1-2 vtr A (se) face creștin Si: (reg) a (se) creștini (1-2). 3-4 vtr (Pfm; în religia creștină; spc) A (se) boteza. 6 vtr A (se) converti la creștinism. 7 vt A face cu forța pe cineva creștin (7). 8 vt A stropi cu agheasmă. 9 vr A se lăsa stropit cu agheasmă.
5. [CADE] CREȘTINA (-inez) vb. tr. refl. ⛪ A (se) face creștin, a (se) boteza în religia lui Christos: văzînd aceste datini ’nrădăcinate la popoarele ce se creștinaseră (ISP.).
6. [CADE] CREȘTINI (-inesc) vb. tr. și refl. = CREȘTINA.
7. [CADE] ÎNCREȘTINA = CREȘTINA.
8. [DLRLC] CREȘTINA, creștinez, vb. I. Tranz. A face creștin, a boteza în religia creștină. De micșor m-ai botezat, De mare m-ai cununat, Trei copii mi-ai creștinat. ȘEZ. VIII 170. ◊ Absol. Creștinează Și botează, Dă de fin Cîte-un tretin Și de fină O tretină. ALECSANDRI, P. P. 81. ♦ Refl. A adopta creștinismul, a trece la creștinism. Ștefan, regele Ungariei, s-a creștinat la anul 1000.
9. [Șăineanu, ed. VI] creștinà v. a boteza, a face creștin.
10. [Scriban] creștinéz v. tr. (d. creștin). Fac creștin, botez. – Și încr- (Trans.).
11. [DOOM 3] creștina (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. creștinez, 3 creștinează; conj. prez. 1 sg. să creștinez, 3 să creștineze
12. [DOOM 2] creștina (a ~) vb., ind. prez. 3 creștinează
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL