1. [DEX '09] CREPITAȚIE, crepitații, s. f. (Med.) Zgomot patologic repetat, produs de ciocnirea a două oase fracturate, de frecarea aerului când pătrunde în plămânii bolnavi etc. – Din fr. crépitation.
2. [MDA2] crepitație sf [At: DA / V: ~iune / Pl: ~ii / E: fr crépitation] (Frm; liv) 1 (Med) Trosnitură produsă de ciocnirea extremităților unui os fracturat. 2 (Med) Zgomot al aerului în plămânii cu emfizem sau pneumonie. 3 Trosnet al focului. 4 Pârâit al sării aruncate în foc.
3. [DLRLC] CREPITAȚIE, crepitații, s. f. (Mai ales ca termen medical) Zgomot repetat produs de ciocnirea sau frecarea a două obiecte (extremitățile unui os fracturat, aerul pătruns în plămînii bolnavi etc.). – Pronunțat: -ți-e.
4. [DLRM] CREPITAȚIE, crepitații, s. f. (Med.) Zgomot repetat produs de ciocnirea a două oase fracturate, de frecarea aerului când pătrunde în plămâni bolnavi etc. – Fr. crépitation.
5. [DN] CREPITAȚIE s.f. Trosnitură produsă de ciocnirea extremităților unui os fracturat, de aerul pătruns în plămînii bolnavi etc. [Gen. -iei, var. crepitațiune s.f. / cf. it. crepitazione, fr. crépitation].
6. [MDN '00] CREPITAȚIE s. f. trosnitură produsă de ciocnirea extremităților unui os fracturat, de aerul pătruns în plămânii bolnavi. (< fr. crépitation)
7. [MDA2] crepitațiune sf vz crepitație
8. [CADE] * CREPITAȚIUNE, * CREPITAȚIE sf. 1 Pîrîitul flăcării sau sării aruncate în foc ¶ 2 🩺 Sgomotul produs de un os fracturat cînd e mișcat din loc ¶ 3 🩺 Sgomotul pe care-l face aerul pătrunzînd în plămîni, în anumite cazuri de pneumonie [fr.].
9. [DN] CREPITAȚIUNE s.f. v. crepitație.
10. [Șăineanu, ed. VI] crepitați(un)e f. pârăială, pocnet.
11. [Scriban] *crepitațiúne f. (lat. crepitátio, -ónis). Rar. Pîrîitură.
12. [DOOM 3] crepitație (desp. -ți-e) s. f., art. crepitația (desp. -ți-a), g.-d. art. crepitației; pl. crepitații, art. crepitațiile (desp. -ți-i-)
13. [DOOM 2] crepitație (-ți-e) s. f., art. crepitația (-ți-a), g.-d. art. crepitației; pl. crepitații, art. crepitațiile (-ți-i-)
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL