1. [Șăineanu, ed. VI] Crasna f. 1. pârâu al Bârladului; 2. plasă în județele Fălciu și Vasluiu; 3. mănăstire în județele Prahova și Gorjiu; 4. râu în Transilvania, afluent al Sameșului.
2. [MDA2] crasă2 sf vz crasnă1
3. [MDA2] crasnă1 sf [At: LIUBA-IANA, M. 108 / V: ~să / Pl: ~ne / E: nct] 1 (Ban) Sapă ascuțită la vârf. 2 (Mol) Jug pentru o singură vită, cu un cui lung înainte.
4. [MDA2] crasnă2 sf [At: PSALT. HUR. 122/33 / Pl: ~ne / E: vsl красна] (Îvr; liv) Frumusețe.
5. [DE] CRASNA 1. Rîu, afl. stg. al Tisei pe terit. Ungariei; 121 km pe terit. României. Izv. din M-ții Meseș și străbate C. Someșului. Cursul inf. este dirijat printr-un canal îndiguit (70 km) cu vărsarea în Tisa (în trecut se vărsa în Someș). 2. Com. în jud. Gorj; 5.911 (1991). Schit (1636). 3. Com. în jud. Sălaj; 6.399 loc. (1991). Prelucr. lemnului. Ateliere de reparații. Aici a existat în sec. 13-15 o cetate. 4. Pădure în Podișul Bîrladului, lîngă Vaslui; în sept. 1450, domnul Moldovei Bogdan II a înfrînt aici armata polonă invadatoare, care urmărea să instaleze ca domn pe Alexăndrel. 5. Sat component al com. Sita Buzăului, jud. Covasna, pe terit. căruia a fost descoperit în 1887 un tezaur de bare de aur, turnate la Sirmium, cu efigii de împărați romani, dintre care cea mai recentă este a lui Grațian (367-383 d. Hr.).
6. [Onomastic] CRASNA < sl. кpacань „frumos”. 1. Cranăș, boier (Ștef); – hînsar (17 A I 126; Băl III). 2. Crasneș (Sd XI 84; C Ștef); Crasniș (Kog I 202); – Lazor (16 A I 370). 3. Crăsnaru, fam. adică „originar din Crasna”.
7. [DE] HOROATU CRASNEI, com. în jud. Sălaj, pe Crasna; 2.817 loc. (1998). În satul Horoana Crasnei, menționat documentar în 1213, se află o biserică din sec. 15 (azi biserică reformată), cu adăugiri din sec. 18.
8. [DAR] crasnă1, crasne, s.f. (reg.) 1. sapă ascuțită la vârf pentru pământ tare. 2. jug pentru o singură vită.
9. [DAR] crasnă2 s.f. sg. (înv.) frumusețe.
10. [DRAM 2021] crásnă, crasne, s.f. (reg.; înv.) Frumusețe. ■ (top.) Crasna, curs de apă, afluent al râului Vișeu. – Din vsl. krasna (MDA).
11. [DRAM 2015] crasnă, crasne, s.f. – (reg.; înv.) Frumusețe. ♦ (top.) Crasna Vișeului, sat aparținând de com. Bistra (Maramureșul istoric); Crasna, curs de apă, afluent al râului Vișeu. – Din vsl. krasna (MDA).
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL