1. [DEX '09] CRÂNCENIT, -Ă, crânceniți, -te, adj. (Rar) Crâncen. – Crâncen + suf. -it.
2. [MDA2] crâncenit1 sn [At: MDA ms / Pl: ~uri / E: crânceni] (Înv) 1 Înarmare. 2 Îngrozire. 3 Crâncenare (3).
3. [MDA2] crâncenit2, ~ă a [At: CIAUȘANU, GL. / Pl: ~iți, ~e / E: crânceni] (Îrg) 1-8 Crâncen (5-6, 8-14). 9 Încăpățânat.
4. [CADE] CRÎNCENIT adj. Crîncen: Un bun și scump tovarăș de lupte ~e (ALECS.).
5. [DLRLC] CRÎNCENIT, -Ă, crînceniți, -te, adj. (Rar) Crîncen, cumplit, feroce. Briar... n-are-n lume decît un gros stejar, Un bun și scump tovarăș de lupte crîncenite. ALECSANDRI, P. A. 193.
6. [DLRM] CRÎNCENIT, -Ă, crînceniți, -te, adj. (Rar) Crîncen. – Din crîncen + suf. -it.
7. [DOOM 3] crâncenit (rar) adj. m., pl. crânceniți; f. crâncenită, pl. crâncenite
8. [DOOM 2] crâncenit (rar) adj. m., pl. crânceniți; f. crâncenită, pl. crâncenite
9. [DRAM 2021] crâncenít, -ă, crânceniți, -te, adj. Înțepenit, încremenit. – Din crânceni.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL