1. [Șăineanu, ed. VI] Cracău n. unicul afluent al Bistriței de a stânga sa.
2. [DE] CRACĂU-BISTRIȚA, depr. în E României, la contactul dintre M-ții Stînișoarei și Goșmanului, în V, cu dealurile Subcarpaților Moldovei (Corni, Holmu Mare, Runcu, Șerbești, de 500-600 m ș.a.) în E. Supr.: c. 515 km 2. Relief de cîmpie, lunci și terase. Alt. medie: 400 m. Drenată de rîurile Cracău și Bistrița. Climă răcoroasă (medie termică anuală 6-8°C) și precipitații moderate (c. 700 mm anual). Vegetație de pășuni și fînețe cu pîlcuri de stejar. Culturi de cereale și cartofi. Pomicultură.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL