1. [DEX '09] COSMETIC, -Ă, cosmetici, -ce, adj., s. n., s. f. I. 1. Adj. Care servește la îngrijirea pielii și a părului. 2. S. n. Cremă sau loțiune care servește la îngrijirea pielii și a părului. II. 1. S. f. Arta de a îngriji în mod igienic tenul, folosind metode și preparate adecvate; meseria cosmeticianului. ♦ Ramură a industriei chimico-farmaceutice care se ocupă cu fabricarea cosmeticelor (I 2). 2. Adj. Care ține de cosmetică (II 1), privitor la cosmetică. Laborator cosmetic. – Din fr. cosmétique.
2. [MDA2] cosmetic, ~ă a [At: BIANU, D. S. / A: (înv) ~metic / V: ~cozm~ / Pl: ~ici, ~ice, (înv) ~uri / E: fr cosmétique] 1-2 sn, a (Substanță) care servește la îngrijirea și înfrumusețarea pielii, a părului. 3 sf Artă a îngrijirii igienice a pielii și a părului, folosind cosmetice (1). 4 sf Profesiune a cosmeticianului. 5 sf Ramură a industriei chimico-farmaceutice care se ocupă cu fabricarea cosmeticelor (1). 6-8 a Referitor la cosmetică (3-5). 9-11 a Care aparține cosmeticii (3-5).
3. [DEX '98] COSMETIC, -Ă, cosmetici, -ce, adj., subst. I. 1. Adj. Care servește la îngrijirea feței sau a părului. 2. S. n. Cremă sau loțiune care servește la îngrijirea feței sau a părului. II. 1. S. f. Arta de a îngriji în mod igienic tenul, întrebuințând metode și preparate adecvate; profesiunea cosmeticianului. ♦ Ramură a industriei chimico-farmaceutice care se ocupă cu fabricarea cosmeticelor (I 2). 2. Adj. Care ține de cosmetică (II 1), privitor la cosmetică. Laborator cosmetic. – Din fr. cosmétique.
4. [DLRLC] COSMETIC2, -Ă, cosmetici, -e, adj. Care servește la îngrijirea pielii sau a părului. Loțiune cosmetică. Tratament cosmetic. ♦ De cosmetică, referitor la cosmetică. Laborator cosmetic.
5. [DLRM] COSMETIC, -Ă, cosmetici, -e, adj. Care servește la îngrijirea feței sau a părului. ♦ (Substantivat, n.) Cremă sau loțiune care servește la îngrijirea feței sau a părului. ♦ Care ține de cosmetică, privitor la cosmetică. Laborator cosmetic. – Fr. cosmétique.
6. [DN] COSMETIC, -Ă adj., s.n. (Alifie, loțiune) care servește pentru îngrijirea pielii sau a părului. ♦ Privitor la cosmetică. [< fr. cosmétique, cf. gr. kosmetikos].
7. [MDN '00] COSMETIC, -Ă I. adj., s. n. (alifie, loțiune) pentru îngrijirea pielii sau a părului. ◊ (produs) pentru lustruirea autoturismelor. II. adj. 1. referitor la cosmetică. 2. (fig.; despre îmbunătățiri, operațiuni) de suprafață, care nu vizează fondul. III. s. f. 1. arta îngrijirii tenului prin metode și preparate speciale. 2. ramură industrială care se ocupă cu fabricarea cosmeticelor (I). (< fr. cosmétique, gr. kosmetikos, /III/ kosmetike)
8. [Șăineanu, ed. VI] cosmetic a. propriu a înfrumuseța pielea, a da lustru părului. ║ n. un cosmetic.
9. [MDA2] cozmetic, ~ă sn, sf, a vz cosmetic
10. [Scriban] *cozmétic, -ă adj. (vgr. kosmetikós, d. kósmos, podoabă, lume). Care servește la înfrumusețat pelea, dințiĭ și păru, ca pomadele, parfumurile, sulimanurile, pudra, prafurile saŭ pasta de dințĭ, săpunu ș. a. S. n., pl. e. Un cozmetic. – Fals cozmetíc (fr. cosmétique). Vulg. smintic.
11. [DOOM 3] cosmetic adj. m., pl. cosmetici; f. cosmetică, pl. cosmetice
12. [DOOM 2] cosmetic adj. m., pl. cosmetici; f. cosmetică, pl. cosmetice
13. [DAS] COSMETICĂ. Subst. Cosmetică; cosmetologie, cosmiatrie. Produse cosmetice. Fard, dres, suliman (înv.), sulimeneală (înv.), ghileală (reg.), boia (peior.), spoială (peior.), rumenea (pop.), rumeneală (pop.), ruj, roșu (de buze); rimel; fond de ten. Sulimenire (înv.), fardare, fardat, rumenire (pop.), pudrare, vopsire, grimare, boială (înv.). Cosmetic; alifie, ir (pop.), cremă; loțiune cosmetică. Pudră. Parfum. Grimă, machiaj; grimare, machiere. Grimeur, machior. Tratament cosmetic. Salon de cosmetică. Cosmetician; cosmeticiană. Adj. Cosmetic. Fardat, dres (pop.), sulimenit (înv.), spoit (peior.), ghilit (reg.), rumenit (pop.). Pudrat, pudruit (înv.), parfumat, grimat, machiat. Vb. A (se) îngriji, a se ferchezui (pop. și fam.), a (se) drege (pop. și fam.), a (se) farda, a (se) da cu fard, a (se) sulimeni, a (se) ghilosi (reg.), a (se) boi (peior.), a (se) vopsi, a (se) rumeni (pop.), a (se) ruja, a-și da cu ruj, a (se) pudra, a (se) pudrui (înv.), a se parfuma; a (se) machia, a (se) grima. V. frumusețe.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL