Definiție și ce înseamnă cotlet

1. [DEX '09] COTLET, cotlete, s. n. 1. Sortiment de carne, împreună cu osul, tăiată din partea superioară a coastelor; antricot. 2. (La pl.) Favoriți. – Din fr. côtelette.

2. [MDA2] cotlet [At: NEGRUZZI, S. I, 207 / V: ~tă sf / Pl: ~e sn, sf, ~eți sm / E: fr côtelette] 1-3 sn Coastă de vițel, de berbec sau de porc, împreună cu felia de carne corespunzătoare din mușchiul spinării. 4 sn Friptură din cotlet (1). 5 sm (Fam) Favoriți (mari și deși).

3. [CADE] * COTLET (pl. -ete) sn. 1 Smoc de barbă ce se lasă să crească de fie-care parte a obrajilor, favorit: Domnul Doctor ... își trăgea ~ele (VLAH.) ¶ 2 = COTLETĂ.

4. [DLRLC] COTLET, cotlete, s. n. 1. Coastă de porc, de vițel sau de berbec împreună cu bucata corespunzătoare de carne. V. costiță. Rămaserăm la un han să gustăm cîte ceva. Ni se servi două cotlete arse, pîine neagră și vin acru. BOLINTINEANU, O. 281. Cere cotlete și biftecuri. I. IONESCU, M. 684. 2. (La pl., familiar) Favoriți. Își trăgea cotletele grav, cu mustățile rase, în fața unui maldăr de gazete streine... pufăia dintr-o havană. VLAHUȚĂ, O. AL. II 26.

5. [DLRM] COTLET, cotlete, s. n. 1. Coastă de porc, de vițel etc. împreună cu bucata de carne corespunzătoare (folosită ca aliment); antricot. 2. (La pl.; fam.) Favoriți. – Fr. côtelette.

6. [DN] COTLET s.n. 1. Coastă de porc, de vițel sau de berbec împreună cu bucata corespunzătoare de carne. 2. (La pl.; fam.) Favoriți. [< fr. côtelette].

7. [MDN '00] COTLET s. n. 1. antricot. 2. (pl.) favoriți (III). (< fr. côtelette)

8. [MDA2] cocleț sn [At: ȘEZ. VIII, 147 / V: cotleț smn, ~ete, cotlete, cotlet, coglete, codl~ sm, corl~ smn, corlete, corletiu, cotlej sm / Pl: ~i și (mai rar) ~e/ E: nct] 1 Parte a ițelor războiului de țesut prin care se trec firele de urzeală. 2 (Pan; îf coclete) Ochiuri ale împletiturii de la ciorapi. 3 (Pex) Împletitură la ciorap. 4 (Pex; îf corleț) Scândură pe care se fac ițele. 5 Lemn ce se pune peste cârpa cu caș. 6 (Îf corlete) Frământător pe care se pune covata, când se face pâine. 7 (Îf coclete) Înveliș verde al alunelor. 8 (Îf coclete) Clanță. 9 (Îf corleț) Genunchi dinapoi al calului. 10 (Pre; îf corleț, codleț) Piele îngroșată a cailor sub genunchiul dinainte Si: castană. 11 (Îf cocleți) Parte a căruței nedefinită mai de aproape. 12 Cotor de măr. 13 Ciorchine de strugure.

9. [MDA2] cotletă sf vz cotlet

10. [CADE] COCLEȚ, COTLEȚ (pl. -ețe) sn. 1 Fie-care din firele care alcătuesc plasa ițelor sau ostrețelor ¶ 2 Greșală la năvădit; Ⓕ: a căuta ~e, a căuta nod în papură [srb. kotlac].

11. [CADE] COTLEȚ sm. ⛓ = COCLEȚ: o iță are mai mulți ~i decît cîți dinți are o spată (PAMF.).

12. [Șăineanu, ed. VI] cotletă f. costiță (= fr. côtelette).

13. [Șăineanu, ed. VI] cotleț m. V. cocleț.

14. [Scriban] cocléț m. (var. din gogleț, goglează). Fir drept care are un laț pin care trec firele urzeliĭ și care, unindu-se cu alte fire, formează ița. Greșeală la năvădit cînd firu trece pintre iță și spată și formează ochĭurĭ (nodurĭ, inele). Fig. A căuta cuĭva coclețĭ, a căuta nod în papură, a-ĭ căuta defecte. – În Trans. cocleț, corleț și cogleț, n., pl. e; în Mold. nord. și cotleț. – P. înț. de „diareĭe”, V. colețĭ, crîmpiță.

15. [Scriban] costíță f., pl. e (dim. d. coastă. Cp. și cu bg. kostíca, arșic, d. kostĭ, os). În măcelărie și bucătărie, garf, pîrjoală, bucată de carne cu o bucățică de coastă: costiță de purcel friptă pe grătar. – Barb. cotletă, cotlet și antricot (fr. côtelette și entrecôte).

16. [Scriban] *cotlétă f., pl. e (fr. côtelette, dim. d. côte, coastă. V. coastă). Barb. Costiță (la bucătărie). Fig. Iron. Barbă lăsată numaĭ de la ureche pînă în mijlocu obrazuluĭ. – Și cotlet, n., pl. e (costiță) și masc. (barbă).

17. [Scriban] cotléț, V. cocleț.

18. [DOOM 3] cotlet (antricot) (desp. co-tlet) s. n., pl. cotlete

19. [DOOM 2] cotlet (antricot) (co-tlet) s. n., pl. cotlete

20. [MDO] cotlet, pl. cotlete

21. [DER] cotlet (cotlete), s. n. – 1. Antricot. – 2. (S. m.) Favoriți. – Var. (1) cotletă. Fr. côtelette.

22. [DGE] COTLET, cotlete, s.n. Piesă cuprinzând osul și carnea aferentă, decupată din partea superioară a coastelor de la batal, miel, porc, vițel, cerb, căprioară. Prin cotlet de pasăre se înțelege pieptul de pasăre dezosat și curățat de pieliță, fiecare jumătate fiind servită pe osul aferent de la aripă, scurtat corespunzător.

23. [DRAM 2021] cotléț, s.n. v. corleț.

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [DEX '98] MEIȘOR, meișori, s. m. Numele a trei plante erbacee din familia gramineelor: […]
1. [MDA2] sanguinarie sf [At: DN4 / Pl: ~ii / E: lat sanguinaria, fr sanguinaire] […]
1. [DFL] Broughtonia sanguinea R. Br. Specie care înflorește primăvara-vara. Flori roșii-purpur, labei în interior […]
1. [DFL] Calothamnus sanguineus R. Br. Specie care înflorește vara. Flori roșii-închis, 4 sepale, 4 […]
1. [DEX '09] SANGVINIC, -Ă, sangvinici, -ce, adj. Sangvin (2). [Var.: sanguinic, -ă adj.] – […]
1. [MDA2] sorbestrea sf [At: GRECESCU, FL. 197 / V: (reg) soarbestre (A: nct) / […]
1. [DEX '09] SANGULIE, sangulii, s. f. (Înv. și pop.) Țesătură foarte fină (de mătase); […]
1. [DEX '09] SANGVINIC, -Ă, sangvinici, -ce, adj. Sangvin (2). [Var.: sanguinic, -ă adj.] – […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro