1. [DEX '09] COTELI vb. IV v. cotili.
2. [MDA2] coteli [At: DIONISIE, C. 171 / V: ~tili, ~toli / Pzi: ~lesc / E: srb cotiljati (se)] (Înv) 1 vt A cotrobăi (3). 2 vt A căuta pe furiș Si: (reg) a cotârli (2). 3 vt A face dezordine, stricând lucruri Si: (reg) a cotârli (3). 4 vi A trebălui prin casă. 5 vt A deretica. 6 vi A face ordine. 7 vi A gospodări prin curte. 8 vt (Buc) A linge farfuriile. 9 vt (Pex) A fura. 10 vt (Reg) A controla calitatea vaselor de lut. 11-18 vtr (Reg) A (se) coti (1-8). 19 vr A se rostogoli.
3. [CADE] COTELI, COTILI (-lesc) vb. tr. 1 A scotoci, a cotrobăi, a căuta cu deamănuntul: cotelește pe ici, cotelește pe dincolo, și găsește cheile odăilor (R.-COD.) ¶ 2 Mold. Bucov. A deretica, a curăți prin casă: femeia ... mătură și cotilește frumos toată casa (MAR.) ¶ 3 A linge, a lingări farfuriile, oalele, nelăsînd nimic pe ele: Mirosiră, cotiliră din taler în taleraș Și ’ntre altele găsiră și o felie de caș (PANN) ¶ 4 Trans. A cerca vasele de lut dacă sînt bune (FR.-CDR.) [cota2].
4. [DLRM] COTELI vb. IV. v. cotili.
5. [Șăineanu, ed. VI] cotelì v. a căuta cu de amănuntul: mirosiră, coteliră din taler în taleraș PANN. [Origină necunoscută].
6. [DEX '09] COTILI, cotilesc, vb. IV. Intranz. (Reg.) A umbla prin locuri întortocheate, cu multe cotituri. ♦ A căuta cu de-amănuntul; a cotrobăi, a scotoci. [Var.: coteli vb. IV] – Din sb. kotiljati (se).
7. [MDA2] coteală sf [At: COSTINESCU / Pl: ~eli / E: coti2 + -eală] 1-7 Cotire (1-7). 8 (Nob) Încovoiere. 9 Cotire (9). 10 (C. indică drumul) Părăsire. 11-15 Cotire (11-15). 16 Cotărire (1). 17 (Îvr; pan) Bătaie. 18 (Îvr) Cotărire (2). 19 Îmbulzeală.
8. [MDA2] cotili v vz coteli
9. [MDA2] cotoli vtr vz coteli
10. [CADE] COTEALĂ (pl. -eli) sf. Faptul de a coti, de a măsura cu cotul (butoaiele, etc.).
11. [CADE] ❍ COTILI 👉 COTELI.
12. [DEX '98] COTILI, cotilesc, vb. IV. Intranz. (Reg.) A umbla prin locuri întortocheate, cu multe cotituri. ♦ A căuta cu de-amănuntul; a cotrobăi, a scotoci. [Var.: coteli vb. IV] – Din scr. kotiljati (se).
13. [DLRLC] COTlLI, cotilesc, vb. IV. (Regional) Intranz. A umbla în locuri întortocheate, cu multe cotituri. Încep să cotilesc încolo și încoace, pînă ce ajung în dosul morii. SADOVEANU, F. J. 21. ♦ A umbla din loc în loc. În cămară după masă intrînd ca niște pisici. Mirosită, cotiliră din taler în taleraș Ș-între altele găsiră și o felie de caș. PANN, P. V. III 31.
14. [DLRM] COTILI, cotilesc, vb. IV. Intranz. (Reg.) A umbla prin locuri întortocheate, cu multe cotituri. ♦ A căuta cu de-amănuntul ; a cotrobăi, a scotoci. [Var.: coteli vb. IV] – Sb. kotiljati (se).
15. [Scriban] coteálă f., pl. elĭ. Acțiunea de a coti. Acțiunea de a-țĭ da coate cu cineva. Nu-țĭ face coteală cu el, nu căuta societate, vorbă cu el.
16. [Scriban] cotelésc și cotilésc v. intr. și tr. (cp. cu bg. kotílo, cuĭb, culcuș, ascunzătoare, cu ung. kótologni, a hoĭnări, și cu rom. cotoc, motan, pin aluz. la cotelitu luĭ în perioada goaneĭ). Fam. Scotocesc, cercetez pin toate locurile. V. mușluĭesc.
17. [Scriban] cotilésc, V. cotelesc.
18. [DOOM 3] cotili (a ~) (reg.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. cotilesc, 3 sg. cotilește, imperf. 1 cotileam; conj. prez. 1 sg. să cotilesc, 3 să cotilească
19. [DOOM 2] cotili (a ~) (reg.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. cotilesc, imperf. 3 sg. cotilea; conj. prez. 3 să cotilească
20. [IVO-III] cotelesc, -leam 1 imp.
21. [DAR] coteli, cotelesc, vb. IV (reg.) 1. a căuta cu de-amănuntul; a scotoci, a scobeli, a cotrobăi, a coleși. 2. a umbla prin casă după treburi. 3. a linge farfuriile, a linchi din oale. 4. a fura. 5. a încerca vasele de lut dacă sunt bune. 6. a coti. 7. (refl.) a se rostogoli.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL