1. [MDN '00] CORTIL s. n. curte interioară descoperită, cu arcade, într-un ansamblu arhitectonic, cu fântâni sau grupuri statuare. (< it. cortile)
2. [DRAM 2021] cortíl, (cortilă), s.n. (reg.; înv.) Adăpost, locuință. ■ Atestat și în Maram. din dreapta Tisei, cu sensul de „cazare; gazdă”; vezi și cvartilă. – Din germ. Quartier „cantonament; cazare, adăpost, gazdă” (Țurcanu, 2005); din magh. kortély (MDA).
3. [DRAM 2015] cortil, (cortilă), s.n. – (reg.; înv.) Adăpost, locuință (Papahagi, 1925). Atestat și în Maramureșul din dreapta Tisei, cu sensul de „cazare; gazdă”. Vezi și cvartilă. – Din germ. Quartier „cantonament; cazare, adăpost, gazdă” (Țurcanu, 2005); din magh. kortély (MDA).
4. [DRAM] cortil, s.n. – Adăpost, locuință (Papahagi 1925). Atestat și în Maramureș din dreapta Tisei cu sensul de „cazare; gazdă”. – Din germ. Quartier „cantonament; cazare, adăpost, gazdă” (Țurcanu 2005).
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL