1. [DEX '09] CORNIST, -Ă, corniști, -ste, s. m. și f. 1. Gornist, trompetist. 2. Persoană care cântă la corn1 (I 3). – Din fr. corniste.
2. [MDA2] cornist, ~ă smf [At: I. IONESCU, M. 34 / Pl: ~iști, ~e / E: fr corniste] 1 (Mil; înv) Gornist. 2-5 Cântăreț din corn (36-39).
3. [CADE] * CORNIST = GORNIST: Și-acum dă-mi mîna! A sunat ~ul de plecare (COȘB.) [fr.].
4. [DLRLC] CORNIST, -Ă, corniști, -ste, s. m. și f. 1. Gornist, trompet. Toader cornistul își puse la gură cornul și începu, cu glas repezit, adunarea majurilor. CAMILAR, N. I 404. Dimineața, la cinci ceasuri, corniștii cîntau zorile și toată lumea se pregătea în pripă. SADOVEANU, O. VI 273. Și-acum dă-mi mîna! A sunai Cornistul de plecare, Du Oltului din partea mea O caldă salutare. COȘBUC, P. I 79. 2. Persoană care cîntă din corn.
5. [DLRM] CORNIST, -Ă, corniști, -ste, s. m. și f. 1. Gornist, trompet. 2. Persoană care cîntă din corn. – Fr. corniste.
6. [DN] CORNIST, -Ă s.m. și f. 1. Cîntăreț din corn. 2. Gornist. [Cf. fr. corniste, it. cornista].
7. [MDN '00] CORNIST, -Ă s. m. f. 1. cântăreț din corn (într-o orchestră). 2. gornist. (< fr. corniste)
8. [Șăineanu, ed. VI] cornist m. soldat care sună din corn (la trupele de infanterie).
9. [Scriban] corníst m. (fr. corniste). Care cîntă orĭ sună din corn. V. gornist.
10. [DOOM 3] cornist s. m., pl. corniști
11. [DOOM 2] cornist s. m., pl. corniști
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL