1. [DEX '09] CORIDOR, coridoare, s. n. Loc de trecere îngust (și lung), care leagă încăperile unei clădiri și din care se intră în camerele aceluiași apartament sau ale aceluiași etaj; culoar. ♦ Porțiune îngustă de spațiu de-a lungul compartimentelor unui vagon de cale ferată. ♦ Porțiune îngustă de teren care leagă două puncte. – Din fr. corridor, germ. Korridor.
2. [MDA2] coridor sn [At: NEGRUZZI, S. I, 10 / V: coli~, cari~ / Pl: ~oare / E: fr corridor, ger Korridor] 1 Loc de trecere îngust (și lung), care leagă încăperile unei clădiri sau apartament Si: culoar. 2 Spațiu îngust de-a lungul compartimentelor de tren. 3 Vale îngustă care leagă două puncte de teren.
3. [CADE] * CORIDOR (pl. -oare) sn. 1 💒 Săliță lungă și îngustă într’o casă (🖼 1466): bîjbîi pînă dete de prima ușă din ~ (CRG.) ¶ 2 🚝 Săliță, într’un vagon de drum de fier, de-a lungul compartimentelor: e foarte cald în vagon și lume multă, mai ales în ~ (CAR.) [fr.].
4. [DLRLC] CORIDOR, coridoare, s. n. Loc de trecere îngust (și lung) care leagă încăperile unei clădiri sau în care dau odăile aceluiași apartament sau ale aceluiași etaj. Își cunoștea prea bine drumul prin coridorul mic, îngust. REBREANU, R. I 226. Și-n vreme cînd amurgul dă umbre peste soare, Copila întîlnește la colț de coridoare Pe pag. COȘBUC, P. II 200. Biblioteca tatălui meu... era într-o ladă mare, purure deschisă în coridor. NEGRUZZI, S. I 10.
5. [DLRM] CORIDOR, coridoare, s. n. Loc de trecere îngust (și lung) care leagă încăperile unei clădiri, din care se intră în odăile aceluiași apartament sau ale aceluiași etaj. ♦ Culoar de-a lungul compartimentelor unui vagon de cale ferată. – Fr. corridor (germ. Korridor).
6. [DN] CORIDOR s.n. Loc de trecere, lung și îngust, care leagă încăperile unei clădiri, ale unui apartament. ♦ Porțiune îngustă care leagă două puncte de teren. [< fr. corridor, it. corridore].
7. [MDN '00] CORIDOR s. n. 1. loc de trecere lung și îngust care leagă încăperile unei clădiri, ale unui apartament. 2. porțiune îngustă de teren care leagă două puncte. (< fr. corridor, germ. Korridor)
8. [Șăineanu, ed. VI] coridor n. galerie îngustă făcând să comunice mai multe apartamente.
9. [Scriban] *coridór n., pl. oare (fr. corridor, d. sp. corredor, d. correr, lat. cúrrere, a alerga. V. curg). Galerie de comunicațiune între camerele uneĭ case orĭ între compartimentele unuĭ vagon. – Barb. culoar (fr. couloir). V. foișor și alergătoare.
10. [MDA2] colidor sn vz coridor
11. [DOOM 3] coridor s. n., pl. coridoare
12. [DOOM 2] coridor s. n., pl. coridoare
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL