1. [MDA2] corfi vr [At: N. REV. R. XIV, 349 / Pzi: ~fesc / E: corfă1] (Reg; d. scânduri, doage) A se îndoi.
2. [Scriban] corfésc v. tr. V. scorojesc.
3. [Scriban] scorogésc și corogésc (nord) și scorojesc (sud) v. tr. (d. coroagă și rudă cu rus. koróbitĭ și skorobitĭ, a încovoĭa). Fac să se îndoaĭe de căldură: soarele scorojește văpseaŭa, scîndurile. V. refl. Scîndurile s’au scorojit. – În Olt. corfesc și scorfesc (d. corfă, din aceĭașĭ orig.).
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL