1. [DEX '09] COREPETITOR, -OARE, corepetitori, -oare, s. m. și f. Persoană care acompaniază la pian, la repetiție sau în concerte, recitaluri și spectacole, un cântăreț, un instrumentist, un dansator etc.; repetitor. – Co- + repetitor.
2. [MDA2] corepetitor, ~oare smf [At: DA ms / Pl: ~i, ~oare / E: lm correpetitor] 1 Meditator. 2 Persoană care acompaniază la pian un cântăreț, un dansator etc.
3. [DEX '98] COREPETITOR, -OARE, corepetitori, -oare, s. m. și f. Persoană care acompaniază la pian, la repetiție sau în concerte, recitaluri și spectacole, un instrumentist, un dansator etc.; repetitor. – Co- + repetitor.
4. [DLRLC] COREPETITOR, -OARE, corepetitori, -oare, s. m. și f. Persoană care are sarcina să repete rolurile cu cîntăreții de operă și cu corpul de balet, acompaniindu-i la pian. Tenorul și-a studiat rolul cu corepetitorul.
5. [DLRM] COREPETITOR, -OARE, corepetitori, -oare, s.m. și f. Persoană care are sarcina să repete rolurile cu cîntăreții de operă și cu corpul de balet, acompaniindu-i la pian. – Lat. lit. corepetitor.
6. [DN] COREPETITOR, -OARE s.m. și f. Cel care are sarcina de a repeta rolurile cu cîntăreții de operă și cu corpul de balet, acompaniindu-i la pian. [< lat. sc. correpetitor].
7. [MDN '00] COREPETITOR, -OARE s. m. f. interpret care repetă, îndrumă sau acompaniază (la pian, orchestră) soliștii vocali sau instrumentali, dansatorii, coriștii etc., înaintea sau în timpul spectacolului și concertului. (< lat. correpetitor)
8. [DOOM 3] corepetitor s. m., pl. corepetitori
9. [DOOM 2] corepetitor s. m., pl. corepetitori
10. [DTM] corepetitor, pianist acompaniator care ajută soliștii* – în orele de studiu – la însușirea pieselor de repertoriu. Pe lângă un dezvoltat simț al stilurilor*, c. trebuie să dispună de o mare ușurință în lectura la prima vedere a partiturilor. V. acompaniament.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL