1. [MDA2] copos1, ~ă a [At: CABA, SĂL. / V: copoș, copoț / A: copos / Pl: ~oși, ~oase / E: mg kopasz] (Trs; mgm) 1 Chel. 2 Spân.
2. [MDA2] copos2, ~ă a [At: DR. IV, 1557-1558 / Pl: ~oși, ~oase / E: mg kupos] (Mgm; d. cal) Cu spinarea ridicată.
3. [MDA2] copoș, ~ă a vz copos1
4. [MDA2] copoț a vz copos1
5. [DER] copoș (-șe), adj. – (Cal) cu spinarea arcuită. Mag. kupos (S. Pop, Dacor., IV, 1557; Gáldi, Dict., 121). În Trans.
6. [Onomastic] COPOS n. ard. < ung. kopasz „chel”. 1. Copos (Moț), -u, ard. -escul Stoica (Vieri 73), Copoș pr. ard. 3. Copos/eni, -ești ss. (Dm), numite azi Scopoșeni, sub infl. neologismului scop.
7. [DLRLV] COPOS adj. (Trans. SV) Chel. Păru-l las la cei copoși deasupra de frunte. OG, 390. Etimologie f magh. kopasz. Cf. p l e ș u v, t î r c a v.
8. [DAR] copos, -ă, copoși, -șe, adj. (reg.) chel, pleșuv.
9. [DRAM 2021] cópos, -ă, copoși, -e, adj. Chel, pleșuv. ■ (onom.) Copos, nume de familie în jud. Maram. – Din magh. kopasz „chel” (MDA).
10. [DRAM 2015] copos, -ă, copoși, -e, adj. – Chel, pleșuv (ALRRM, 1969: 17). ♦ (onom.) Copos, nume de familie (48 de persoane cu acest nume, în Maramureș, în 2007). – Din magh. kopasz „chel” (MDA).
11. [DAR] copoș, copoși, s.m. (reg.) cal cu spinarea ridicată.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL