1. [DEX '09] COPOLIMER, copolimeri, s. m. (Chim.) Polimer mixt, rezultat din unirea moleculelor a doi compuși diferiți. – Din fr. copolymère.
2. [MDA2] copolimer sm [At: DN3 / Pl: ~i / E: fr copolymère] (Chm) Polimer mixt, rezultat din unirea moleculelor a doi compuși diferiți.
3. [DN] COPOLIMER s.m. Polimer mixt, rezultat din unirea moleculelor a doi compuși diferiți. [< fr. copolymère].
4. [MDN '00] COPOLIMER s. m. produs macromolecular din unirea moleculelor a doi compuși diferiți. (< fr. copolymère)
5. [DCR2] copolimer s. m. (chim.) Polimer mixt rezultat din unirea moleculelor a doi componenți diferiți ◊ „În Uniunea Sovietică s-a realizat un nou produs care constituie un concurent pentru aliajul de metal: copolimerul cu compoziție «AT».” I.B. 28 II 63 p. 3 (din fr. copolymère, engl. copolymer, rus. kopolimer; PR 1960; DC, DTP; DN3, DEX-S)
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL