1. [DEX '09] COOPERATIST, -Ă, cooperatiști, -ste, adj. Care ține de cooperație, privitor la cooperație; care activează în cooperație; care are caracterele cooperației. – Din cooperație.
2. [MDA2] cooperatist, ~ă [At: MDA ms / Pl: ~iști, ~e / E: cooperație] 1 a Specific cooperației (1). 2 a Care se referă la cooperație (1). 3 a Care provine de la cooperație (2). 4 Care aparține cooperației (2). 5-6 smf, a (Persoană) care activează într-o cooperație (2).
3. [DLRLC] COOPERATIST, -Ă, cooperatiști, -ste, adj. Care ține de cooperație, care activează în cooperație, care are caracterele cooperației. Fără cadre cooperatiste ieșite din rîndurile poporului muncitor, cu o cunoaștere temeinică a problemelor cooperatiste, formate la școala marxist-leninistă și avînd însușită măreața experiență sovietică, nu vom putea face din cooperație o mișcare largă de masă, o pîrghie pentru construirea socialismului. GHEORGHIU-DEJ, ART. CUV. 320. Mișcarea cooperatistă trebuie complet curățită de orice fel de elemente capitaliste care mai persistă fie în conducerea unor cooperative de consum și desfacere, fie în unele cooperative de producție. REZ. HOT. I 100.
4. [DLRM] COOPERATIST, -Ă, cooperatiști, -ste, adj. Care ține de cooperație, privitor la cooperație; care activează în cooperație; care are caracterele cooperației. – Din cooperator.
5. [DN] COOPERATIST, -Ă adj. Care ține de cooperație; propriu cooperației; care activează în cooperație; cooperativ. [< cooperat + -ist].
6. [MDN '00] COOPERATIST, -Ă adj. referitor la cooperație; propriu cooperației. (< cooperaț/ie/ + -ist)
7. [DOOM 3] cooperatist adj. m., pl. cooperatiști; f. cooperatistă, pl. cooperatiste
8. [DOOM 2] cooperatist adj. m., pl. cooperatiști; f. cooperatistă, pl. cooperatiste
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL