1. [DEX '09] CONTRAPROBĂ, contraprobe, s. f. Probă suplimentară, efectuată atunci când o probă anterioară nu dă rezultate concludente. – Contra1- + probă.
2. [MDA2] contraprobă sf [At: MAIORESCU, CR. 190 / Pl: ~be / E: fr contre-épreuve] 1 Probă suplimentară, efectuată atunci când o încercare nu dă rezultate concludente. 2 Votare, într-o adunare, a unei propuneri contrarii celei supuse anterior la vot. 3 Mijloc întrebuințat pentru a verifica exactitatea unei operațiuni, analize etc. 4 (Jur) Mijloc întrebuințat pentru a dovedi, prin noi argumente sau martori, inexactitatea unei declarații făcute într-o instanță judecătorească.
3. [CADE] * CONTRAPROBĂ (pl. -be) sf. Votarea, într’o adunare a unei propuneri contrare aceleia care s’a pus la vot înainte [contra + probă, după fr. contre – épreuve].
4. [DEX '98] CONTRAPROBĂ, contraprobe, s. f. Probă suplimentară, efectuată atunci când o probă de încercare nu dă rezultate concludente. – Contra1 + probă.
5. [DN] CONTRAPROBĂ s.f. Probă suplimentară folosită atunci cînd o probă de încercare nu dă rezultate concludente. [< contra + probă, după fr. contre-épreuve].
6. [MDN '00] CONTRAPROBĂ s. f. probă pentru a verifica o alta, care nu a dat rezultatele concludente. (după fr. contre-épreuve)
7. [Scriban] *contrapróbă f., pl. e (după fr. contre-épreuve). Probă care se scoate după o stampă tipărită de curînd saŭ după un desemn cu creĭonu. Într’o adunare, votare a doua oară p. a verifica prima votare.
8. [DOOM 3] contraprobă (desp. -tra-pro-) s. f., g.-d. art. contraprobei; pl. contraprobe
9. [DOOM 2] contraprobă (-tra-pro-) s. f., g.-d. art. contraprobei; pl. contraprobe
10. [IVO-III] contraprobă.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL