1. [DEX '09] CONTRACURENT, contracurenți, s. m. 1. Curgere în sensuri opuse a două fluide în contact, pentru a se înlesni o interacțiune de natură fizică sau chimică între ele. 2. Curent marin format prin înlocuirea maselor de ape deplasate de vânturile regulate cu ape din adâncime. – Din fr. contre-courant.
2. [MDA2] contracurent sn [At: DEX2 / Pl: ~nți / E: fr contre-courant] Curgere în sensuri opuse a două fluide în contact, pentru a înlesni o interacțiune de natură fizică sau chimică între ele.
3. [CADE] * CONTRACURENT sm. 📻 Curent de sens contrar [fr.].
4. [DEX '98] CONTRACURENT, contracurenți, s. m. Curgere în sensuri opuse a două fluide în contact pentru a realiza o interacțiune de natură fizică sau chimică între cele două fluide. – Din fr. contre-courant.
5. [DLRM] CONTRACURENT, contracurenți, s. m. Curgere în sensuri opuse a două fluide în contact, pentru a se realiza un schimb de căldură sau un schimb de substanțe între ele. – Fr. contre-courant.
6. [DN] CONTRACURENT s.n. Curgere în sensuri opuse a două fluide în contact pentru realizarea unui schimb de căldură sau de substanțe între ele. [După fr. contre-courant].
7. [MDN '00] CONTRACURENT s. m. curent de apă, de aer etc. care se deplasează în sens opus. (< fr. contre-courant)
8. [Scriban] *contracurént n. (fr. contre-courant). Curent contrar. V. anafor.
9. [DOOM 3] contracurent1 (de aer, electric, marin etc.) s. m., pl. contracurenți
10. [DOOM 3] contracurent2 (tendință; mișcare artistică, de idei) s. n., pl. contracurente
11. [DOOM 2] contracurent s. m., pl. contracurenți
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL