1. [DEX '09] CONTRACTAT, -Ă, contractați, -te, adj. Strâns, zgârcit (2). – V. contracta.
2. [MDA2] contractat2, ~ă a [At: HAMANGIU, C. C. 15 / Pl: ~ați, ~e / E: contracta] 1 Care a format obiectul unei contractări. 2 Consimțit prin contract. 3 (D. o boală) Căpătat. 4 Care este rezultatul unei contracții. 5 Redus ca volum.
3. [MDA2] contractat1 sn [At: MDA ms / Pl: ~uri / E: contracta] 1-5 Contractare (1-5).
4. [DEX '98] CONTRACTAT, -Ă, contractați, -te, adj. Strâns, zgârcit (II 2). – V. contracta.[1]
5. [DLRLC] CONTRACTAT, -Ă, contractați, -te, adj. Schimonosit, strîmbat (din cauza unei contracții). Cu fața contractată și trădînd o violentă luptă interioară... îmi spuse aproape la ureche: Du-te. GALACTION, O. I 239. Tăcu în fine... dar [avea] fața contractată. MACEDONSKI, O. I 250.
6. [DEX '09] CONTRACTA, contractez, vb. I. I. Tranz. 1. A încheia un contract. 2. A lua asupra sa o obligație, a se îndatora la... ◊ Expr. A contracta o datorie = a face o datorie, a se împrumuta. 3. A se molipsi de..., a se îmbolnăvi de..., a lua o boală... II. 1. Tranz. și refl. A (se) strânge, a (se) zgârci2. 2. Refl. (Despre corpuri) A-și micșora dimensiunile în urma unui proces fizic sau tehnologic. – Din fr. contracter, lat. contractare.
7. [MDA2] contracta [At: CARAGIALE, M. 82 / Pzi: ~tez / E: fr contracter, lat contractare] 1 vt A încheia un contract. 2 vt A lua asupra sa o obligație sau o îndatorire. 3 vt (Îe) A ~ o datorie A se împrumuta. 4 vt (Îe) A ~ o căsătorie A se căsători. 5 vt (Frm) A lua de la cineva un obicei rău. 6 vt (D. un sentiment) A se naște. 7 vt (Șîe) A ~ o boală A se molipsi. 8-9 vtr A (se) strânge. 10 vr (D. corpuri) A-și micșora dimensiunile în urma unui proces fizic sau tehnologic Si: a contrage (2).
8. [CADE] * CONTRACTA (-tez) I. vb. tr. 1 A face un contract, o învoială, a se lega prin învoială: ~ o alianță ¶ 2 Ⓕ: ~ datorii, a face datorii, a se îndatora; ~ un obiceiu, a apuca, a lua, a-și însuși un obiceiu (în spec. rău); ~ obligațiuni față de cineva, a trebui să-i rămîie îndatorat, a fi dator să aibă recunoștință; ~ o boală, a căpăta o boală, a fi atins de o boală, a se îmbolnăvi ¶ 3 🫀 A strînge, a face să se sgîrcească: ~ mușchii ¶ 4 A micșora volumul ¶ 5 📖 A contopi două vocale sau două silabe într’una singură. II. vb. refl. 1 A fi contractat ¶ 2 🫀 A se strînge, a se sgîrci ¶ 3 A-și micșora volumul ¶ 4 📖 A se contopi într’una singură (vorb. de două vocale sau de două silabe) [fr.].
9. [CADE] * CONTRAGE (-ag) I. vb. tr. = CONTRACTA I. 3. II, vb. refl. = CONTRACTA II. 2 ¶ 3 ¶ 4 [lat. contrahĕre, refăcut după trage].
10. [DEX '98] CONTRACTA, contractez, vb. I. I. Tranz. 1. A încheia un contract. 2. A lua asupra sa o obligație, a se îndatora la... ◊ Expr. A contracta o datorie = a face o datorie, a se împrumuta. 3. A se molipsi de..., a se îmbolnăvi de..., a lua o boală... II.1. Tranz. și refl. A (se) strânge, a (se) zgârci. 2. Refl. (Despre corpuri) A-și micșora dimensiunile în urma unui proces fizic sau tehnologic. – Din fr. contracter, lat. contractare.
11. [DLRLC] CONTRACTA1, contractez, vb. I. Tranz. 1. (Cu privire la o îndatorire, la o obligație) A lua asupră-și, a se îndatora la... A contracta un împrumut. ▭ Nu socotești că ar fi potrivit să-ți întorc măcar o parte din datoriile pe care le-am contractat față de domnia-ta? SADOVEANU, Z. C. 273. Am contractat o obligație. C. PETRESCU, Î. II 105. ◊ (Cu privire la obiceiuri, la legături sentimentale etc.) Trebuia să tăinuiască... legătura pe care o contractase. PAS, Z. I 94. Iorgu... scandalizează pe toți invitații lui Enache... prin franțuzismul său, contractat la Sadagura. IBRĂILEANU, SP. CR. 119. 2. A se îmbolnăvi de... A contractat o gripă.
12. [DLRLC] CONTRACTA2, pers. 3 contractă, vb. I. Refl. 1. (Despre mușchi, p. ext. despre organe și corpul omenesc) A se strînge, a se micșora; a se zgîrci. Mușchii brațului se contractă. ◊ Tranz. Pe față i se citește... o senzație de dezgust care-i contractă tot corpul. CAMIL PETRESCU, T. II 575. 2. (Despre metale) A-și micșora dimensiunile (sub acțiunea frigului). Șinele drumului de fier se contractă în timpul iernii. – Prez. ind. pers. 3 și: contractează (HOGAȘ, H. 90).
13. [DLRM] CONTRACTA2, pers. 3 contractă, vb. I. 1. Tranz. și refl. A (se) strînge, a (se) zgîrci. 2. Refl. (Despre metale, p. ext. despre diverse materiale) A-și micșora dimensiunile (sub acțiunea frigului). – Fr. contracter.
14. [DLRM] CONTRACTA1, contractez, vb. I. Tranz. 1. A încheia un contract. 2. A lua asupra sa o obligație, a se îndatora la. . . ♦ Expr. A contracta o datorie = a face o datorie, a se împrumuta. 3. A se molipsi de. . ., a se îmbolnăvi de. . . – Fr. contracter (lat. lit. contractare).
15. [DN] CONTRACTA1 vb. I. tr. 1. A încheia un contract, o convenție juridică. 2. A lua asupră-și; a se îndatora la... ◊ A contracta o datorie = a se împrumuta. 3. A se îmbolnăvi de..., a lua (o boală). [< fr. contracter, cf. lat. contrahere, contractus].
16. [DN] CONTRACTA2 vb. I. 1. tr., refl. (Despre mușchi) A (se) strînge, a (se) zgîrci. 2. refl. (Despre metale și alte materiale) A-și micșora dimensiunile. [P.i. 3 -tă. / < fr. contracter, cf. lat. contrahere, contractus – a strînge].
17. [MDN '00] CONTRACTA vb. I. tr. 1. a încheia un contract. 2. a lua asupra sa o obligație. ♦ a ~ o datorie = a se împrumuta. 3. a se îmbolnăvi de... II. tr., refl. (despre mușchi) a (se) strânge, a (se) zgârci. II. refl. (despre corpuri) a-și micșora dimensiunile în urma unui proces fizic sau tehnologic. (< fr. contracter, lat. contrahere)
18. [Șăineanu, ed. VI] contractà v. 1. a face un contract sau convențiune cu cineva: a contracta o alianță; 2. a fi atins de o boală, a-și însuși apucăturile (mai ales rele), a face datorii; 3. a strânge cu putere: a contracta mușchii; 4. a micșora volumul cu apropierea părților: frigul contractează, căldura dilată; 5. a reuni două vocale sau două silabe spre a forma una singură: nu ai se contractă în n’ai.
19. [Scriban] *contractéz v. tr. (fr. contracter, a face contract [d. lat. contractus, contract], și a micșora, a contrage, a strînge, a lua [un obiceĭ, o boală], d. lat. contractus, contras, contráhere, a contrage). Mă învoĭesc, convin: a contracta o alianță. Micșorez: frigu contractează corpurile. Fig. Ĭaŭ cu timpu: a contracta un obiceĭ. A contracta o boală, a lua o boală, a te îmbolnăvi. A contracta o datorie, a face o datorie, a te îndatora.
20. [DOOM 3] contracta2 (a ~) (a micșora; a strânge) vb., ind. prez. 3 contractă, imperf. 3 pl. contractau; conj. prez. 3 să contracte
21. [DOOM 3] contracta1 (a ~) (a încheia un contract; a dobândi o boală) vb., ind. prez. 1 sg. contractez, 3 contractează; conj. prez. 1 sg. să contractez, 3 să contracteze
22. [DOOM 2] contracta2 (a ~) (a micșora, a strânge) vb., ind. prez. 3 contractă
23. [DOOM 2] contracta1 (a ~) (a încheia un contract, a-și asuma, a se molipsi) vb., ind. prez. 3 contractează
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL