1. [DEX '09] CONȚOPIST, -Ă, conțopiști, -ste, s. m. și f. (Înv.; fam.) Persoană care execută lucrări mărunte de birou; copist. – Din germ. Konzipist.
2. [MDA2] conțopist, ~ă smf [At: SBIERA, F. S. 217 / V: ~ncep~, ~ncip~ / Pl: ~iști, ~e / E: ger Konzipist] 1 (Înv; prt) Funcționar de cancelarie care facea ciornele. 2 (Buc) Grefier. 3 (Dep) Persoană care execută lucrări mărunte de birou. 4 Copist (1).
3. [DEX '98] CONȚOPIST, -Ă, conțopiști, -ste, s. m. și f. (Astăzi depr.) Persoană care execută lucrări mărunte de birou; copist. – Din germ. Konzipist.
4. [DLRLC] CONȚOPIST, conțopiști, s. m. (Astăzi depreciativ) Funcționar care execută lucrări de birou de mică importanță, pentru care nu se cere multă inițiativă (odinioară avea ca sarcină numai să copieze acte sau să scrie concepte). Conțopiștii tăinuiau cu țăranii... prin colțuri. CAMILAR, N. II 306. Visează onoruri de conțopist, rînji cu dispreț meșterul. SADOVEANU, P. M. 221.
5. [DLRM] CONȚOPIST, conțopiști, s. m. (Astăzi depr.) Funcționar care execută (mecanic) lucrări mărunte de birou. – Germ. Konzipist.
6. [DN] CONȚOPIST, -Ă s.m. și f. Mic funcționar de cancelarie; copist. [< germ. Konzipist].
7. [MDN '00] CONȚOPIST, -Ă s. m. f. (depr.) cel care face lucrări de birou; copist. (< germ. Konzipist)
8. [Șăineanu, ed. VI] conțopist m. pop. concepist: un conțopist ca mine CAR. [Nemț. KONZEPIST].
9. [Scriban] *conțopíst m. (din conțeptist și conțipist, după pron. germ. și pol., adică „făcător de concepte”, de jalbe). Vechĭ. Azĭ iron. Copist, scriitoraș pe la autoritățĭ.
10. [MDA2] concepist sm vz conțopist
11. [MDA2] concipist, ~ă smf vz conțopist
12. [MDA2] conțipist sm vz conțopist
13. [CADE] * CONCEPIST = CONCIPIST.
14. [CADE] * CONCIPIST, CONȚIPIST sm. Scriitor(aș) într’o cancelarie, copist, can- celarist, cenușer (🖼 1418) [germ.].
15. [CADE] * CONȚIPIST, CONȚOPIST sm. Ⓟ = CONCIPIST.
16. [Șăineanu, ed. VI] concepist m. cel ce face lucrările în scris într’o cancelarie.
17. [DOOM 3] conțopist (înv., fam.) s. m., pl. conțopiști
18. [DOOM 2] conțopist (înv., fam.) s. m., pl. conțopiști
19. [DAR] conțipist (conțopist), conțipisți (conțopisți), s.m. (înv.) funcționar de cancelarie, cancelarist, cenușar, pisar, diac, logofăt, copist, împiegat, calemgiu, scriitor.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL