1. [DEX '09] CONȚINE, pers. 3 conține, vb. III. Tranz. 1. (Despre un recipient) A fi umplut (total sau parțial) cu...; a cuprinde, a avea în interior... 2. (Despre cărți, texte) A fi alcătuit din..., a avea în sine. – Din fr. contenir, lat. continere (după ține).
2. [MDA2] conține [At: GHICA, S. 377 / Pzi: 3 conține / E: fr contenir] 1 vt (D. un recipient) A fi umplut total sau parțial cu... 2 vt A avea în interior Si: a cuprinde. 3 vt (Pan; d. cărți, scrisori) A fi alcătuit din... 4-5 vtr (Înv) A (se) stăpâni.
3. [CADE] CONȚINĂTOR adj. verb. (și sm.) CONȚINE Care conține.
4. [CADE] * CONȚINE (-țin) vb. tr. 1 A cuprinde, a avea o capacitate sau o întindere oare-care: butoiul acesta conține 50 de vedre ¶ 2 A opri ¶ 3 Ⓕ A înfrîna, a stăpîni [fr. contenir, refăcut după aține(a)].
5. [CADE] * CONȚINUT I. adj. p. CONȚINE. II. (pl. -uturi) sn. Cuprins, ceea ce se cuprinde, ceea ce se află închis în ceva: ~ul unui vas; ~ul unei cărți.
6. [DLRLC] CONȚINE, conțin, vb. III. Tranz. 1. (Despre un recipient) A fi umplut (total sau parțial) cu...; a cuprinde, a închide în sine. Butoiul conține vin. 2. (Despre o publicație, o scriere) A cuprinde, a fi. alcătuit din..., a avea în sine. Volumul conține nuvele și schițe. Scrisoarea conține multe noutăți.
7. [DLRM] CONȚINE, pers. 3 conține, vb. III. Tranz. 1. (Despre un recipient) A fi umplut (total sau parțial) cu. . .; a cuprinde, a avea în interior. . . 2. (Despre cărți, texte) A fi alcătuit din. . ., a avea în sine. – Fr. contenir (lat. lit. continere; după ține).
8. [DN] CONȚINE vb. III. tr. 1. A fi umplut cu; a avea un anumit conținut, cuprins; a cuprinde. 2. (Despre cărți, texte) A fi alcătuit din. [P.i. 1,6 conțin, conj. -nă. / < lat. continere, cf. fr. contenir, după ține].
9. [MDN '00] CONȚINE vb. tr. 1. (despre un recipient) a fi umplut cu... 2. (despre cărți, texte) a fi alcătuit din. (< lat. continere, după fr. contenir)
10. [Șăineanu, ed. VI] conține v. 1. a avea o capacitate, o întindere oarecare: această butie conține 200 litri; 2. fig. a reține, a înfrâna: a conține gloata, furia. [Neologism modelat după fr. contenir].
11. [Scriban] *conțín, -ținút, a -țineá și -țíne v. tr. (lat. con-tinére, d. con-, împreună, și tenére, a ținea). Cuprind: apa asta conține fer, decalitru conține zece litri. Rar. Opresc, înfrînez: a conținea mulțimea, rîsu, mînia.
12. [DOOM 3] conține (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. conțin, 2 sg. conții, 3 sg. conține; conj. prez. 1 sg. să conțin, 3 să conțină; ger. conținând; part. conținut
13. [DOOM 2] conține (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. conțin, 2 sg. conții, 1 pl. conținem, 2 pl. conțineți; conj. prez. 3 să conțină; ger. conținând; part. conținut
14. [MDO] conține (ind. prez. 1 sg. și 3 pl. conțin, conj. conțină)
15. [IVO-III] conțin, -ții 2, -țină 3 conj., -ținător adj. v., -ține inf.
16. [DER] conținea (-n, -ut), vb. – A cuprinde, a avea în interior, a fi umplut cu. Lat. continere (sec. XIX), adaptat la conj. lui a ținea. – Der. conținut, s. n. (cuprins); continent, s. n., din fr. continent; continență, s. f.; incontinență, s. f., din fr.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL