1. [DEX '09] CONSUMPTIBIL, -Ă, consumptibili, -e, adj. (Jur.; despre bunuri) Care este distrus sau înstrăinat de la prima întrebuințare. – Din fr. consomptible.
2. [MDA2] consumptibil, ~ă a [At: DN3 / Pl: ~i, ~e / E: fr consomptible] (Jur) Care dispare sau își schimbă substanța de la prima întrebuințare.
3. [DEX '98] CONSUMPTIBIL, -Ă, consumptibili, -e, adj. (Jur.; despre bunuri) Care dispare sau care își schimbă substanța de la prima întrebuințare. – Din fr. consomptible.
4. [DN] CONSUMPTIBIL, -Ă adj. (Jur.; despre bunuri) Consumabil. [Cf. fr. consumptible].
5. [MDN '00] CONSUMPTIBIL, -Ă adj. (jur.; despre bunuri) care este distrus, înstrăinat de la prima întrebuințare. (< lat. consumptibilis, după fr. consomptible)
6. [DOOM 3] consumptibil (care se consumă) (desp. -sump-ti-) adj. m., pl. consumptibili; f. consumptibilă, pl. consumptibile
7. [DOOM 2] consumptibil (-sump-ti-) adj. m., pl. consumptibili; f. consumptibilă, pl. consumptibile
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL