1. [DEX '09] CONSTANTAN s. n. Aliaj de cupru și de nichel, cu coeficient de dilatare mic și rezistență specifică mare, folosit la confecționarea rezistențelor electrice, a reostatelor, a termoelementelor etc. – Din fr. constantan.
2. [MDA2] constantan sns [At: DN3 / E: fr constantan] Aliaj de cupru și nichel, cu coeficient de dilatatere mic și rezistență specifică mare, întrebuințat la confecționarea rezistențelor electrice, a reostatelor, a termoelementelor etc.
3. [DEX '98] CONSTANTAN s. n. Aliaj de cupru și de nichel, cu coeficient de dilatare mic și rezistență specifică mare, întrebuințat la confecționarea rezistențelor electrice, a reostatelor, a termoelementelor etc. – Din fr. constantan.
4. [DLRM] CONSTANTAN s. n. Aliaj de cupru și de nichel, cu coeficient de dilatare mic și rezistență specifică mare, întrebuințat la confecționarea rezistențelor electrice. – Fr. constantan.
5. [DN] CONSTANTAN s.n. Aliaj de cupru și nichel cu coeficient de dilatare mic și rezistență specifică mare, întrebuințat la fabricarea rezistențelor electrice. [< fr. constantan].
6. [MDN '00] CONSTANTAN s. n. aliaj de cupru și nichel cu rezistivitate mare și constantă. (< fr. constantan)
7. [DOOM 3] constantan s. n.
8. [DOOM 2] constantan s. n.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL