1. [DEX '09] CONSIDERARE s. f. Acțiunea de a (se) considera și rezultatul ei; studiu, examinare; considerație. ◊ Expr. A avea (sau a lua) în considerare = a ține seama de..., a avea în vedere. – V. considera.
2. [MDA2] considerare sf [At: MAIORESCU, CR. I, 45 / Pl: ~rări / E: considera] 1 Examinare. 2 Considerație (1). 3 Privire.
3. [DEX '98] CONSIDERARE s. f. Acțiunea de a (se) considera și rezultatul ei; studiu, examinare, considerație. – V. considera.
4. [DLRLC] CONSIDERARE s. f. Acțiunea de a considera. 1. Examinare, studiu. Pe baza considerării materialist-științifice a realității se pot desprinde legile dialectice de dezvoltare a acestei realități. CONTEMPORANUL, S. II, 1948, nr. 104, 16/1. 2. Considerație.
5. [DLRM] CONSIDERARE s. f. Acțiunea de a (se) considera; studiu, examinare; considerație.
6. [DN] CONSIDERARE s.f. Acțiunea de a considera și rezultatul ei; considerație. [< considera].
7. [DEX '09] CONSIDERA, consider, vb. I. 1. Tranz. și refl. A (se) privi, a (se) socoti (ca...) ◊ Expr. (Tranz.) Considerând că... = având în vedere că... ♦ Tranz. A cinsti, a stima. 2. Tranz. A analiza, a studia, a cerceta. – Din fr. considérer, lat. considerare.
8. [MDA2] considera [At: POLIZU / Pzi: consider, (înv) ~rez / E: fr considérer, lat considero, -are] 1 vt (Rar) A examina. 2-3 vtr A (se) socoti (ca). 4 vt A prețui. 5 vt (Îe) ~rând că... Având în vedere că...
9. [CADE] * CONSIDERA (-der) I. vb. tr. 1 A privi cu luare aminte, a cerceta cu băgare de seamă ¶ 2 A ținea seamă, a lua în seamă, a avea în vedere ¶ 3 A socoti ¶ 4 A cinsti, a stima. II. vb. refl. A se socoti [fr.].
10. [CADE] * CONSIDERAT adj. p. CONSIDERA ¶ ¶ C. NECONSIDERAT ¶ 1 Privit; luat în seamă ¶ 2 Stimat, bine văzut, care se bucură de stima publică.
11. [DLRLC] CONSIDERA, consider, vb. I. Tranz. 1. A socoti, a privi ca... Politica statului democrat-popular exprimă cele mai vitale interese ale poporului și de aceea este sprijinită cu însuflețire de masele cele mai largi, care o consideră drept propria lor politică. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2614. Pot considera lucrul încheiat. C. PETRESCU, C. V. 109. ◊ Expr. Considerînd că... = avînd în vedere că... ◊ Refl. pas. Dacă familia e sănătoasă, atunci și statul se poate considera sănătos. BOGZA, A. Î. 350. ◊ Refl. Cu Haralambie Oanță se considera prieten. SAHIA, N. 95. 2. A analiza, a studia, a cerceta. Personalitatea lui Doja n-a fost... privită în devenirea ei, ci considerată static, prin prisma unei singure date desprinsă de rest, nesemnificativă și neesențială. CONTEMPORANUL, S. II, 1948, nr. 113, 9/1.
12. [DLRM] CONSIDERA, consider, vb. I. 1. Tranz. și refl. A (se) privi, a (se) socoti (ca. . .). ♦ Expr. Considerând că. . . = avînd în vedere că. . . 2. Tranz. A analiza, a studia, a cerceta. – Fr. considérer (lat. lit. considerare).
13. [DN] CONSIDERA vb. I. 1. tr., refl. A (se) socoti, a (se) privi ca... 2. tr. A cerceta, a analiza. [P.i. consider. / cf. fr. considérer, it., lat. considerare].
14. [MDN '00] CONSIDERA vb. I. tr., refl. a (se) socoti, a (se) crede. II. tr. 1. a fi de părere. 2. a cerceta, a analiza. 3. a cinsti, a stima. (< fr. considérer, lat. considerare)
15. [Șăineanu, ed. VI] considerà v. 1. a privi cu luare aminte; 2. a ținea seama de: a considera serviciile aduse; 3. a stima: îl consideră foarte mult; 4. a privi ca, a ținea sau a socoti de.
16. [Scriban] *consíder, a -á v. tr. (lat. consídero, -áre, a contempla, a observa, d. con-, împreună și sidus, síderis, stea, constelațiune. V. deziderat, sideral. Cp. cu contemplu). Mă uĭt la, ĭaŭ în samă, apreciez: a considera foloasele. Stimez: îl consider mult. Țin de, socotesc de, ĭaŭ drept: a fost considerat visător (de, drept orĭ ca visător).
17. [DOOM 3] considerare (examinare) s. f., g.-d. art. considerării
18. [DOOM 2] considerare (examinare) s. f., g.-d. art. considerării
19. [DOOM 3] considera (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. consider, 3 consideră; conj. prez. 1 sg. să consider, 3 să considere
20. [DOOM 2] considera (a ~) vb., ind. prez. 3 consideră
21. [IVO-III] consider.
22. [DE] NIL ACTUM CREDENS, CUM QUID SUPERESSET AGENDUM (lat.) nimic (nu poate fi) considerat încheiat, câtă vreme mai rămâne ceva de făcut – Lucan, „Pharsalia”, II, 657.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL