1. [DEX '09] CONSERVATORISM s. n. Ideologie care acceptă cu prudență schimbarea instituțiilor tradiționale (religie, proprietate, familie) și preferă dezvoltarea treptată în locul schimbărilor bruște; conservatism. – Conservator + suf. -ism.
2. [MDA2] conservatorism sn [At: GHEREA, ST. CR. I, 318 / E: conservator + -ism] Conservatism.
3. [DEX '98] CONSERVATORISM s. n. Conservatism. – Conservator + suf. -ism.
4. [DLRLC] CONSERVATORISM s. n. (Rar) Conservatism. Noi ne vom limita, acum în a spune că junimismul a fost expresia unui conservatorism modificat – în aspectele lui formale – de influența gîndirii burgheze. CONTEMPORANUL, S. II, 1949, nr. 126, 1/4.
5. [DLRM] CONSERVATORISM s. n. (Rar) Conservatism. – Din conservator + suf. -ism.
6. [DN] CONSERVATORISM s.m. Atitudine de susținere a vechilor forme ale vieții politice, culturale și economice și de împotrivire față de ceea ce este nou; conservatism. [< conservator + -ism].
7. [MDN '00] CONSERVATORISM s. n. atitudine de susținere a vechilor forme ale vieții politice, economice și culturale; conservatism. ◊ doctrină politică modernă care pledează pentru apărarea ordinii tradiționale. (< conservator + -ism)
8. [Scriban] *conservatízm și -orízm n. Teoria politică a conservatorilor.
9. [DOOM 3] conservatorism s. n.
10. [DOOM 2] conservatorism s. n.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL