1. [MDA2] consemnativ, ~ă a [At: DN3 / Pl: ~i, ~e / E: nct] (Rar) Cu caracter de consemnare.
2. [DN] CONSEMNATIV, -Ă adj. (Rar) Cu caracter de consemnare. [Et. incertă].
3. [MDN '00] CONSEMNATIV, -Ă adj. cu caracter de consemnare. (după it. consegnativo)
4. [DCR2] consemnativ, -ă adj. (livr.) Cu caracter de consemnare ◊ „Stilul e consemnativ, medical [...] coborând pe alocuri în efuziune sentimentală, mai ales în momentele în care R. își notează simptomele propriei boli.” R.lit. 6 XII 73 p. 9 (din consemnat + -iv; cf. it. consignativo; I. Iordan în SCL 3/63 p. 308, atestare din 1960; DN3)
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL