1. [DEX '09] CONJURAȚIE, conjurații, s. f. Conspirație, complot. [Var.: conjurațiune s. f.] – Din fr. conjuration, lat. conjuratio, -onis.
2. [MDA2] conjurație sf [At: DA / V: ~iune / Pl: ~ii / E: fr conjurotion, lat conjuratio, -onis] Conspirație.
3. [DLRLC] CONJURAȚIE, conjurații, s. f. (Rar) Conspirație, complot. – Pronunțat: -ți-e.
4. [DLRM] CONJURAȚIE, conjurații, s. f. (Rar) Conspirație, complot. – Fr. conjunction (lat. lit. conjuratio, -onis).
5. [DN] CONJURAȚIE s.f. (Rar) Conspirație, complot. [Gen. -iei, var. conjurațiune s.f. / cf. lat. coniuratio, fr. conjuration].
6. [MDN '00] CONJURAȚIE s. f. complot. (< fr. conjuration, lat. coniuratio)
7. [DEX '09] CONJURAȚIUNE s. f. v. conjurație.
8. [MDA2] conjurațiune sf vz conjurație
9. [CADE] * CONJURAȚIUNE, * CONJURAȚIE sf. 1 Complot urzit împotriva guvernului sau a suveranului ¶ 2 ⛪ Ceremonie religioasă sau magică, rugăciune sau descîntec pentru alungarea duhurilor rele ¶ 3 pl. Rugăminți stăruitoare [fr.].
10. [DN] CONJURAȚIUNE s.f. v. conjurație.
11. [Șăineanu, ed. VI] conjurați(un)e f. 1. conspirațiune în contra Statului, complot în contra unui principe; 2. exorcism.
12. [Scriban] *conjurațiúne f. (lat. conjuratio, -ónis). Conspirațiune, complot. Farmece, lucrurĭ magice. Rugăcĭune insistentă și umilă. – Și -áție.
13. [DOOM 3] conjurație (desp. -ți-e) s. f., art. conjurația (desp. -ți-a), g.-d. art. conjurației; pl. conjurații, art. conjurațiile (desp. -ți-i-)
14. [DOOM 2] conjurație (-ți-e) s. f., art. conjurația (-ți-a), g.-d. art. conjurației; pl. conjurații, art. conjurațiile (-ți-i-)
15. [MDO] conjurație
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL