1. [DEX '09] CONJUNCȚIONAL, -Ă, conjuncționali, -e, adj. Cu rol de conjuncție. ◊ Locuțiune conjuncțională = locuțiune care poate îndeplini aproape toate funcțiile unei conjuncții. [Pr.: -ți-o-] – Din fr. conjonctionnel.
2. [MDA2] conjuncțional, ~ă a [At: DEX2 / Pl: ~i, ~e / E: fr conjonctionnel] 1 Cu rol de conjuncție (2). 2 (Îs) Locuțiune ~ă Locuțiune care poate îndeplini (2) aproape toate funcțiile unei conjuncții (2).
3. [DN] CONJUNCȚIONAL, -Ă adj. Cu rol de conjuncție. ◊ Locuțiune conjuncțională = locuțiune care îndeplinește funcția de conjuncție. [Pron. -ți-o-. / < conjuncție + -onal].
4. [MDN '00] CONJUNCȚIONAL, -Ă adj. cu rol de conjuncție. (după fr. conjonctionnel)
5. [Scriban] *conjuncționál, -ă adj. (după conjuncțiune. Cp. cu adițional). Gram. Relativ la conjuncțiune. Locuțiune conjuncțională, care ține loc de conjuncțiune, ca: cu toate că îld. deși. – Se zice și conjunctiv. V. prepozițional.
6. [DLRLC] CONJUNCȚIONALĂ, conjuncționale, adj. f. (Numai în expr.) Locuțiune conjuncțională = locuțiune care poate îndeplini aproape toate funcțiunile unei conjuncții. «Cu toate că», «de vreme ce», «după cum ◊ sînt locuțiuni conjuncționale. – Pronunțat: -ți-o-.
7. [DLRM] CONJUNCȚIONALĂ, conjuncționale, adj. f. (În expr.) Locuțiune conjuncțională = locuțiune care poate îndeplini aproape toate funcțiile unei conjuncții. [Pr.: -ți-o-] – Fr. conjonctionnel.
8. [DOOM 3] conjuncțional (desp. -junc-ți-o-) adj. m., pl. conjuncționali; f. conjuncțională, pl. conjuncționale
9. [DOOM 2] conjuncțional (-junc-ți-o-) adj. m., pl. conjuncționali; f. conjuncțională, pl. conjuncționale
10. [DTL] CONJUNCȚIONAL, -Ă adj. (< conjuncție + suf. -onal): în sintagmele formă conjuncțională, sintagmă conjuncțională și perifrază conjuncțională (v.).
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL