1. [DEX '09] CONGLĂSUIRE, conglăsuiri, s. f. (Înv.) Acțiunea de a conglăsui și rezultatul ei; aprobare, învoire, acord unanim. – V. conglăsui.
2. [MDA2] conglăsuire sf [At: VĂCĂRESCUL, IST. 280 / Pl: ~ri / E: conglăsui] 1 Aprobare. 2 Învoire. 3 Acord unanim. 4 (Îlav) În ~ În unanimitate.
3. [CADE] * CONGLĂSUIRE sf. 1 Faptul de a conglăsui ¶ 2 Unanimitate: propunerea pentru ponciu se primește în ~ (NEGR.).
4. [DLRLC] CONGLĂSUIRE, conglăsuiri, s. f. (Învechit) Acțiunea de a conglăsui și rezultatul ei; aprobare, învoire, acord unanim. Propunerea... se primește în conglăsuire. NEGRUZZI, S. I 74.
5. [DLRM] CONGLĂSUIRE, conglăsuiri, s. f. (Înv.) Acțiunea de a conglăsui și rezultatul ei; aprobare, învoire, acord unanim.
6. [DEX '09] CONGLĂSUI, conglăsuiesc, vb. IV. Intranz. (Înv.) A fi de acord, a se potrivi cu..., a concorda. – Con1- + glăsui (probabil după germ. übereinstimmen sau rus. soglasitsea).
7. [MDA2] conglăsui vi [At: BĂLCESCU, M. V. 420 / P: ~su-i / Pzi: ~esc / E: con1- + glăsui] (Înv) 1 A fi de acord cu cineva. 2 A se potrivi cu cineva.
8. [CADE] * CONGLĂSUI (-uesc) vb. intr. A fi de acord, a fi la fel; a se rosti unanim [glas, refăcut după germ. übereinstimmen].
9. [DLRLC] CONGLĂSUI, conglăsuiesc, vb. IV. Intranz. (învechit) A fi de acord, a se potrivi cu..., a corespunde.
10. [DLRM] CONGLĂSUI, conglăsuiesc, vb. IV. Intranz. (Înv.) A fi de acord, a se potrivi cu. . .; a concorda. – Din con1- + glăsui (după germ. übereinstimmen).
11. [Șăineanu, ed. VI] conglăsuì v. a fi de acord, a se rosti unanim: Mihaiu văzând că simțămintele boierilor conglăsuiesc cu ale sale BĂLC. [Neologism modelat după germ. übereinstimmen].
12. [Scriban] *conglăsuĭésc v. intr. (con- și glăsuĭesc, după rus. so-glasitĭ-sĕa orĭ germ. überein-stimmen). Rar. Îs de acord, mă potrivesc în gînd. V. soglăsuire.
13. [DOOM 3] conglăsuire (înv.) s. f., g.-d. art. conglăsuirii; pl. conglăsuiri
14. [DOOM 2] conglăsuire (înv.) s. f., g.-d. art. conglăsuirii; pl. conglăsuiri
15. [DOOM 3] conglăsui (a ~) (înv.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. conglăsuiesc, 3 sg. conglăsuiește, imperf. 1 conglăsuiam; conj. prez. 1 sg. să conglăsuiesc, 3 să conglăsuiască
16. [DOOM 2] conglăsui (a ~) (înv.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. conglăsuiesc, imperf. 3 sg. conglăsuia; conj. prez. 3 să conglăsuiască
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL