1. [DEX '09] CONFIENȚĂ, confiențe, s. f. (Rar) Încredere în cineva. [Pr.: -fi-en-. – Var.: confianță s. f.] – Din fr. confiance.
2. [MDA2] confiență sf [At: (a. 1774) URICARIUL I, 177 / P: ~fi-en- / V: ~ian~, ~iin~ / Pl: ~țe / E: fr confiance] (Frî) Încredere în cineva.
3. [CADE] * CONFIENȚĂ (pl. -țe) sf. Încredere: se duce la un medic în care crede că poate să aibă ~ (I.-GH.) [fr.].
4. [DEX '98] CONFIENȚĂ, confiențe, s. f. (Franțuzism) Încredere în cineva. [Pr.: -fi-en-. – Var.: confianță s. f.] – Din fr. confiance.
5. [DLRLC] CONFIENȚĂ s. f. (Franțuzism învechit) Încredere în cineva. Te adresezi... la oamenii în care ai confiență. GHICA, S. 586. Să mă onoreze cu confiență. sa. ALECSANDRI, T. 1300. – Pronunțat: -fi-en-.
6. [DLRM] CONFIENȚĂ s. f. (Franțuzism înv.) Încredințe în cineva. [Pr.: -fi-en-] – După fr. confiance.
7. [DN] CONFIENȚĂ s.f. (Franțuzism) Încredere în cineva. [Pron. -fi-en-. / var. confianță s.f. / < fr. confiance].
8. [MDN '00] CONFIENȚĂ s. f. încredere în cineva. (< fr. confiance)
9. [Șăineanu, ed. VI] confiență f. 1. încredere; 2. speranță fermă: am confiență în ajutorul vostru.
10. [Scriban] *confiénță f., pl. e (fr. confiance). Barb. Încredere.
11. [DEX '09] CONFIANȚĂ s. f. v. confiență.
12. [MDA2] confianță sf vz confiență
13. [MDA2] conființă sf vz confiență
14. [DN] CONFIANȚĂ s.f. v. confiență.
15. [DOOM 3] confiență (livr.) (desp. -fi-en-) s. f., g.-d. art. confienței; pl. confiențe
16. [DOOM 2] confiență (rar) (-fi-en-) s. f., g.-d. art. confienței; pl. confiențe
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL