1. [DEX '09] CONFESIV, -Ă, confesivi, -e, adj. De confesiune. – Din confesa.
2. [MDA2] confesiv, ~ă a [At: DEX2 / Pl: ~i, ~e / E: confesa] (Liv) 1 Care aparține confesiunii (1). 2 Care provine de la confesiune (1). 3 Care se referă la confesiune (1). 4 Specific confesiunii (1). 5 De confesiune (1).
3. [DEX '98] CONFESIV, -Ă, confesivi, -e, adj. (Livr.) De confesiune. – Din confesa.
4. [DN] CONFESIV, -Ă adj. (Liv.) Cu caracter de confesiune. [< confes(iune) + -iv].
5. [MDN '00] CONFESIV, -Ă adj. cu caracter de confesiune. (< confes/a/ + -iv)
6. [DCR2] confesiv, -ă adj. (livr.) Cu caracter de confesiune ◊ „În seria articolelor confesive semnalăm credo-ul lui Gheorghe Tomozei «Pentru cine scriu».” Luc. 15 I 72 p. 3 (din confes[iune] + -iv; I. Iordan în SCL 2/60 p. 182 – atestări din 1960, SCL 3/61 p. 308, M. Avram în SMFC IV p. 104; DN3)
7. [DOOM 3] confesiv adj. m., pl. confesivi; f. confesivă, pl. confesive
8. [DOOM 2] *confesiv adj. m., pl. confesivi; f. confesivă, pl. confesive
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL