1. [DEX '09] CONDUCTOMETRIE s. f. Metodă electrochimică de analiză bazată pe modificarea conductivității soluției analizate. – Conductivitate + -metrie.
2. [MDA2] conductometrie sf [At: DEX2 / P: ~tri-e / Pl: ~ii / E: conductivitate + -metrie] Metodă electrochimică de analiză, bazată pe modificarea conductivității soluției analizate.
3. [DN] CONDUCTOMETRIE s.f. Metodă de analiză electrochimică, bazată pe modificarea prin titrare a conductivității soluției titrate. [Gen. -iei. / < fr. conductométrie, germ. Konduktometrie].
4. [MDN '00] CONDUCTOMETRIE s. f. metodă de analiză electrochimică bazată pe măsurarea conductivității unei soluții. (< fr. conductimétrie)
5. [DOOM 3] conductometrie (desp. -me-tri-) s. f., art. conductometria, g.-d. conductometrii, art. conductometriei
6. [DOOM 2] conductometrie (-me-tri-) s. f., art. conductometria, g.-d. conductometrii, art. conductometriei
7. [DETS] CONDUCTO- „conductivitate”. ◊ L. conductus „conductă” > fr. conducto-, germ. kondukto- > rom. conducto-. □ ~metrie (v. -metrie1), s. f., metodă electrochimică de analiză, bazată pe modificarea conductivității soluției analizate; ~metru (v. -metru1), s. n., aparat utilizat pentru determinarea conductivității soluțiilor.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL