1. [DEX '09] CONCINĂ, concine, s. f. Numele unui joc de cărți. – Din ngr. kontsina.
2. [MDA2] concină2 sf [At: FILIMON, O. II, 325 / V: (îvp) ~nțină / A și: conci~ / Pl: ~ne / E: ngr ϰονεστνα] (Îvp) 1 Joc cu 52 de cărți nedefinit mai îndeaproape. 2 (Îs) ~na mare Decarul de caro. 3 (Îs) ~na mică Doi de treflă.
3. [MDA2] concină1 sf [At: ALECSANDRI T. 48 / Pl: ~ni / E: vsl кончина] 1 (Mol) Sfârșit. 2 (Gmț; îe) Bată-l ~na (sau lovi-te-ar ~nile) Formulă de blestem.
4. [CADE] CONCINĂ (pl. -ni) sf. 1 ♠️ Un joc de cărți: vino de-ți fă partida de ~ (ALECS.) ¶ 2 F Bată-i concina! blestem ușor, mai mult ironic, bată-l norocul! (comp. CONCENIE): o lesinat parpalecu, bată-l concina! (ALECS.) [ngr. κοντσίυα < sl. končina „sfîrșit”].
5. [DLRLC] CONCINĂ, concine, s. f. Numele unui joc de cărți. Să facem împreună partida noastră de concină. ALECSANDRI, T. 1197.
6. [DLRM] CONCINĂ, concine, s. f. Numele unui joc de cărți. – Ngr. kontsina.
7. [Șăineanu, ed. VI] concină f. Mold. 1. un fel de joc în cărți foarte comun: om face o partidă de mărieș sau o concină? Al.; 2. fam. (ca blestem ușor): bată-l concină! AL. [Slav, KONČINA, sfârșit].
8. [Scriban] *cóncină f., pl. ĭ (vsl. kónĭčina, sfîrșit, moarte. V. concenie). Bată-l cóncina, un blestem glumeț: De harnic, era harnic. Dar ce folos, bată-l cóncina! (Șez. 33, 21). – Și concínă, pl. ĭ și e (rus. končina, sfîrșit, moarte, de unde și ngr. kontsina, jocu conciniĭ). Un joc de cărțĭ foarte simplu.
9. [MDA2] conțină sf vz concină2
10. [CADE] CONȚINĂ sf. ♠️ = CONCINĂ: se adunau ... spre a juca între ei conțina (FIL.).
11. [Șăineanu, ed. VI] conțină f. V. concină: am jucat conțina cu niște papugii CAR.
12. [DOOM 3] concină (joc de cărți) (înv.) s. f., g.-d. art. concinei; pl. concine
13. [DOOM 2] concină (joc de cărți) s. f., g.-d. art. concinei; pl. concine
14. [IVO-III] concină, -ni.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL