1. [DEX '09] CONCERTMAISTRU, concertmaiștri, s. m. Primul violonist (sau instrumentist) al unei orchestre simfonice, de cameră etc., care are și rol de coordonare și supraveghere. – Concert + maistru (după germ. Konzertmeister).
2. [MDA2] concertmaistru sm [At: DEX2 / Pl: ~iștri / E: concert + maistru (după ger Konzertmeister)] 1-2 Primul violonist (sau instrumentist) al unei orchestre simfonice, de cameră etc. care îl poate înlocui și pe dirijor.
3. [DEX '98] CONCERTMAISTRU, concertmaiștri, s. m. Primul violonist (sau instrumentist) al unei orchestre simfonice, de cameră etc., care îl poate înlocui și pe dirijor. – Din Concert + maistru (după germ. Konzertmeister).
4. [DN] CONCERTMAISTRU s.m. Primul violonist al unei orchestre, care îl poate înlocui și pe dirijor; muzicantul principal al unui grup orchestral care cîntă la același instrument cu grupul. [Pron. -mais-. / cf. germ. Konzertmeister].
5. [MDN '00] CONCERTMAISTRU s. m. prim violonist al unei orchestre. (<germ. Konzertmeister)
6. [DLRM] CONCERTMAESTRU, concertmaeștri, s. m. Primul violonist (sau instrumentist) al unei orchestre simfonice. – După germ. Konzertmeister.
7. [DCR2] femeie-concert-maistru s. f. (muz.) Femeie care îndeplinește funcția de concert-maistru ◊ „Anda Petrovici, prima femeie-concert-maistru al Orchestrei simfonice a Filarmonicii [...]” Săpt. 21 XII 84 p. 8 (din femeie + concert-maistru)
8. [DOOM 3] !concertmaistru (desp. -cert-mais-)/concertmaestru s. m., art. concertmaistrul/concertmaestrul; pl. concertmaiștri/concertmaeștri, art. concertmaiștrii/concertmaeștrii
9. [DOOM 2] concertmaistru (-cert-mais-) s. m., art. concertmaistrul; pl. concertmaiștri, art. concertmaiștrii
10. [DTM] concertmaestru (< cuv. germ. Konzertmeister), prim instrumentist al unei grupe componente din orchestră (c. violonist, violoncelist etc.). Prim c., primul violonist al grupei de vl. prime. Uneori i se atribuie și pasaje solistice.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL