1. [MDA2] concepist sm vz conțopist
2. [CADE] * CONCEPIST = CONCIPIST.
3. [Șăineanu, ed. VI] concepist m. cel ce face lucrările în scris într’o cancelarie.
4. [DEX '09] CONȚOPIST, -Ă, conțopiști, -ste, s. m. și f. (Înv.; fam.) Persoană care execută lucrări mărunte de birou; copist. – Din germ. Konzipist.
5. [MDA2] concipist, ~ă smf vz conțopist
6. [MDA2] conțipist sm vz conțopist
7. [MDA2] conțopist, ~ă smf [At: SBIERA, F. S. 217 / V: ~ncep~, ~ncip~ / Pl: ~iști, ~e / E: ger Konzipist] 1 (Înv; prt) Funcționar de cancelarie care facea ciornele. 2 (Buc) Grefier. 3 (Dep) Persoană care execută lucrări mărunte de birou. 4 Copist (1).
8. [CADE] * CONCIPIST, CONȚIPIST sm. Scriitor(aș) într’o cancelarie, copist, can- celarist, cenușer (🖼 1418) [germ.].
9. [CADE] * CONȚIPIST, CONȚOPIST sm. Ⓟ = CONCIPIST.
10. [DEX '98] CONȚOPIST, -Ă, conțopiști, -ste, s. m. și f. (Astăzi depr.) Persoană care execută lucrări mărunte de birou; copist. – Din germ. Konzipist.
11. [DLRLC] CONȚOPIST, conțopiști, s. m. (Astăzi depreciativ) Funcționar care execută lucrări de birou de mică importanță, pentru care nu se cere multă inițiativă (odinioară avea ca sarcină numai să copieze acte sau să scrie concepte). Conțopiștii tăinuiau cu țăranii... prin colțuri. CAMILAR, N. II 306. Visează onoruri de conțopist, rînji cu dispreț meșterul. SADOVEANU, P. M. 221.
12. [DLRM] CONȚOPIST, conțopiști, s. m. (Astăzi depr.) Funcționar care execută (mecanic) lucrări mărunte de birou. – Germ. Konzipist.
13. [DN] CONȚOPIST, -Ă s.m. și f. Mic funcționar de cancelarie; copist. [< germ. Konzipist].
14. [MDN '00] CONȚOPIST, -Ă s. m. f. (depr.) cel care face lucrări de birou; copist. (< germ. Konzipist)
15. [Șăineanu, ed. VI] conțopist m. pop. concepist: un conțopist ca mine CAR. [Nemț. KONZEPIST].
16. [Scriban] *conțopíst m. (din conțeptist și conțipist, după pron. germ. și pol., adică „făcător de concepte”, de jalbe). Vechĭ. Azĭ iron. Copist, scriitoraș pe la autoritățĭ.
17. [DOOM 3] conțopist (înv., fam.) s. m., pl. conțopiști
18. [DOOM 2] conțopist (înv., fam.) s. m., pl. conțopiști
19. [DAR] conțipist (conțopist), conțipisți (conțopisți), s.m. (înv.) funcționar de cancelarie, cancelarist, cenușar, pisar, diac, logofăt, copist, împiegat, calemgiu, scriitor.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL