Definiție și ce înseamnă comutator

1. [DEX '09] COMUTATOR, comutatoare, s. n. Dispozitiv pentru închiderea sau deschiderea rețelei prin care trece un curent electric sau pentru schimbarea direcției lui; întrerupător, șaltăr. – Din fr. commutateur.

2. [MDA2] comutator, ~oare [At: PONI, F. 299 / Pl: ~oare / E: comuta + -tor] 1 a Care comută (1). 2 a Prin care se comută (1). 3 sn (Teh) Dispozitiv pentru închiderea sau deschiderea rețelei prin care trece un curent electric, pentru schimbarea direcției lui Si: întrerupător, șaltăr.

3. [CADE] * COMUTATOR (pl. -toare) sn. ⚡ Mic aparat de fizică cu ajutorul căruia se poate deschide și închide un curent electric sau să i se schimbe direcțiunea (🖼 1409) [fr.].

4. [DLRLC] COMUTATOR, comutatoare, s. n. Dispozitiv pentru închiderea sau deschiderea rețelei prin care trece un curent electric sau pentru schimbarea direcției lui. V. întrerupător.

5. [DLRM] COMUTATOR, comutatoare, s. n. Dispozitiv pentru închiderea sau deschiderea rețelei prin care trece un curent electric sau pentru schimbarea direcției lui; întrerupător, șaltăr. – După fr. commutateur.

6. [DN] COMUTATOR s.n. Dispozitiv pentru inversarea sensului unui curent electric sau pentru schimbarea unui sistem de conexiuni prin altul; întrerupător; șaltăr. [Pl. -oare (s.m.) -ori. / < fr. commutateur].

7. [MDN '00] COMUTATOR s. n. dispozitiv pentru închiderea sau deschiderea rețelei de curent electric ori pentru modificarea succesivă a conexiunilor mai multor circuite; întrerupător; șaltăr. (<fr. commutateur)

8. [Șăineanu, ed. VI] comutator n. Fiz. aparat destinat a schimba direcțiunea unui curent electric.

9. [Scriban] *comutatór n., pl. oare (d. comut). Aparat de schimbat direcțiunea curenților electricĭ.

10. [DOOM 3] comutator (întrerupător) s. n., pl. comutatoare

11. [DOOM 2] comutator (întrerupător) s. n., pl. comutatoare

12. [MDO] comutator, pl. comutatoare

13. [DE] COMUTATÓR (< fr.) s. n. Dispozitiv electromecanic sau electronic care poate realiza operația de comutare (1). ◊ C. electronic = aparat electronic care permite observarea independentă a două curbe pe ecranul unui osciloscop catodic cu un singur fascicul de electroni.

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [DEX '09] GARNISAJ s. n. Strat de material așezat pe suprafața unui obiect, a […]
1. [DEX '09] GARNISI, garnisesc, vb. IV. Tranz. A completa un lucru cu accesorii sau […]
1. [DEX '09] GARNISIRE s. f. Acțiunea de a garnisi și rezultatul ei. – V. […]
1. [MDA2] garnisit, ~ă a [At: ȘEZ. IV. 3 / Pl: ~iți, ~e / E: […]
1. [DEX '09] GARNITURĂ, garnituri, s. f. 1. Accesoriu folosit pentru a împodobi sau a […]
1. [DEX '09] GARNIZOANĂ, garnizoane, s. f. 1. Unitate sau ansamblu de unități și de […]
1. [DEX '09] GARNIZOANĂ, garnizoane, s. f. 1. Unitate sau ansamblu de unități și de […]
1. [DEX '09] GAROAFĂ, garoafe, s. f. Plantă erbacee ornamentală cu frunze opuse și liniare, […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro