1. [MDA2] comptabil sm vz contabil
2. [DN] COMPTABIL, -Ă adj., s.m. și f. v. contabil.
3. [DEX '09] CONTABIL, -Ă, contabili, -e, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care ține de contabilitate, privitor la contabilitate; contabilicesc. 2. S. m. și f. Specialist în contabilitate. – Din fr. comptable, it. contabile.
4. [MDA2] contabil, ~ă [At: SAHIA, N. 80 / V: (rar) compt~ / Pl: ~i, ~e / E: fr comptable, it contabile] 1-3 a Specific contabilității (1-3) Si: contabilicesc (1-3). 4-6 a Care se referă la contabilitate (1-3) Si: contabilicesc (4-6). 7-9 a Care provine de la contabilitate (1-3) Si: contabilicesc (7-9). 10-12 a Care aparține contabilității (1-3) Si: contabilicesc (10-12). 13 smf Persoană calificată care ține contabilitatea unei instituții sau a unei întreprinderi.
5. [CADE] * CONTABIL sm. ⚚ Persoană însărcinată cu ținerea registrelor și a socotelilor unei administrațiuni sau unei case de comerț [fr.].
6. [DEX '98] CONTABIL, -Ă, contabili, -e, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care ține de contabilitate, privitor la contabilitate; contabilicesc. 2. S. m. și f. Persoană calificată care ține contabilitatea unei instituții sau a unei întreprinderi. – Din fr. comptable, it. contabile.
7. [DLRLC] CONTABIL1, -Ă, contabili, -e, adj. De contabilitate, în legătură cu contabilitatea. Forme contabile. Evidență contabilă.
8. [DLRLC] CONTABIL2, -Ă, contabili, -e, s. m. și f. Persoană calificată care ține contabilitatea unei instituții sau unei întreprinderi. Mi-a spus că-i funcționar, contabil la o fabrică de spirt. SAHIA, N. 80.
9. [DLRM] CONTABIL, -Ă, contabili, -e, adj. s.m. și f. 1. Adj. Care ține de contabilitate, privitor la contabilitate. 2. S. m. și f. Persoană calificată care ține contabilitatea unei instituții sau a unei întreprinderi. – Fr. comptable.
10. [DN] CONTABIL, -Ă adj. De contabilitate, al contabilității. // s.m. și f. Specialist în contabilitate; funcționar care ține contabilitatea unei întreprinderi sau a unei instituții. [Pl. -li, -le, var. comptabil, -ă adj., s.m.f. / < it. contabile, fr. comptable].
11. [MDN '00] CONTABIL, -Ă I. adj. referitor la contabilitate. II. s. m. f. specialist în contabilitate. (< it. contabile, fr. comptable)
12. [DCR2] gestionar-contabil, -ă adj. Referitor la gestiune și la contabilitate ◊ „[...] nu putem trece cu vederea multe nereguli ce există în ținerea evidențelor gestionar-contabile privind masa lemnoasă rezultată la exploatare, abuzurile ce-și fac loc cu prilejul valorificării producției obținute.” R.l. 14 XII 71 p. 2 (din gestionar + contabil)
13. [DCR2] revizor-contabil s. m. Contabil care îndeplinește munca de revizor ◊ „Când revizorul-contabil M.I [...] a venit să controleze unitatea din str. Brezoianu nu s-a descoperit mare lucru.” Sc. 18 II 67 p. 1. ◊ „Sunt promovați în funcția de revizor-contabil începători lipsiți de pregătire.” Sc. 29 III 71 p. 2 (din revizor + contabil)
14. [Șăineanu, ed. VI] contabil m. cel însărcinat cu ținerea și darea conturilor.
15. [Scriban] *contábil, -ă s. (fr. comptable). Persoană care ține contabilitatea (socotelile). V. logofăt, grămătic, martalog.
16. [DOOM 3] contabil adj. m., s. m., pl. contabili; adj. f., s. f. contabilă, pl. contabile
17. [DOOM 2] contabil adj. m., s. m., pl. contabili; adj. f., s. f. contabilă, pl. contabile
18. [MDO] contabil
19. [IVO-III] contabil, -li.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL